Tabăra de sculptură Ghelari.Dialog între sculptură şi natură

Tabăra de sculptură Ghelari 2013, desfășurată în perioada 1-10 septembrie în cadrul proiectului Artă și Turism în Ținutul Pădurenilor, este un rezultat al parteneriatului fidel dintre Pensiunea Panorama Ghelari și Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest, ajungând la a doua ediție și devenind astfel un spațiu al coexistenței dintre artă și natură. 

În deschiderea vernisajului au luat cuvântul Conf. Univ. Dr. Vică Tilă Adorian, Decan al Facultății de Arte și Design, criticul de artă, Lect. Dr. Gabriel Kelemen, alături de gazda evenimentului, domnul Țenț Sergiu.

Participanților - Arnold Bute, Emil Bejenaru, Andras Csavar, Adam Koncsag, Ciprian Lupșa, Feher Laszlo, Benjamin Varga, Dan Vișovan – coordonați de Bogdan Rață și Dan Vișovan, cadre didactice ale Faculății de Arte, li s-a pus la dispoziție, de către organizatori, marmură din cariera de la Alun, oferindu-li-se posibilitatea de a realiza lucrări de sculptură în spațiul natural.

Cele opt sculpturi din peisajul rustic reprezintă veritabile puncte de meditație, arta interacționează cu spațiul, devenind locuri spirituale care deschid trecătorilor noi perspective. Mediul sculptural, de un alb puternic, contrastează cu mediul natural organic datorită refracției luminii care are nu numai un impact vizual puternic, ci oferă și posibilitatea relaționării dintre om, piatră, natură.

Suprapunerea formelor, fie că vorbim de forme sferice sau planuri geometrice reliefate prin tăieturi cu diferite contururi, converg cu mediul înconjurător, contrastând prin reflexia luminii, prin sugestie dinamică și tensiune, reușind prin calitățile estetice să stabilească un veritabil dialog între intervenția naturii și intervenția sculptorului asupra blocului de marmură.

În ciuda diversității modului de abordare a blocului de piatră și de stabilire a raporturilor suprafețelor brute și a celor finisate, se recunoaște forța unei naturi în fața căreia artistul se prezintă întâi rezervat, apoi cuprins de o impetuoasă dorință de a o domina, culminând, în final, cu o stare de supunere. Astfel, se ajunge la crearea unei complementarități între aceste două firi, un dans între artistul sculptor și natură, în cazul de față blocul de marmură.

În lipsa unei asemenea comunicări, nașterea operei de artă nu ar putea avea loc. Inserțiile cromatice ale marmurei, urmă a locului din care provine, le-au permis sculptorilor să picteze cu ajutorul dălţii și al ciocanului.

Adâncit în roca smulsă din pântecul pământului, artistul vine să elibereze opera care trăiește și pulsează din interior, așteptând ca sculptorul să îi simtă vibrația și să o descătușeze, reluând continuu mitul lui Pygmalion și a Galateei, care așteaptă să se împlinească.

Autori: Elena Popescu și Larisa Spravil

Foto: Elena Popescu