Sorin Nicodim. Pictură

Galeria Calpe
Timișoara
27 mai 2014 – 14 iunie 2014

Calpe Gallery din Timişoara, Bastion Theresia- Corp D, de pe strada Hector nr.1, găzduieşte în perioada 27 Mai- 14 Iunie 2014, expoziţia “Sorin Nicodim”. Cele treizeci de creaţii artistice, vorbesc într-un limbaj original, prin intermediul culorilor, ce prind formă şi semnificaţie, pe pânzele mai mari sau mai mici, tuturor celor ce vor să audă.

Născut la 28 Noiembrie 1951 la Târgu Ocna, judeţul Bacău, România. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” Bucureşti, promoţia 1977.  Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Timişoara, secţia Pictură, din anul 1980. Este un artist în deplină maturitate, recunoscut, premiat, atât în ţară cât şi în străinătate.

“Eu spun că sunt artist vizual. E o chestiune de concept. Artistul include mult mai mult decât un om care face pictură. Eu nu fac pictură, ci fac compoziţii cu implicaţii filosofice, ideatice. E dincolo de a face pictură. În spatele fiecărei lucrări stă o anumită gândire, o anumită stare. Un act de cultură care înseamnă să asculţi multă muzică, să vezi ceea ce fac prietenii şi colegii tăi artişti. E foarte multă primenire a ochiului. Toată osmoza asta-muzică, teatru, literatură, reuseşti să o sintetizezi în lucrările tale”, mărturiseşte artistul.[1]

Coleg de generaţie cu Ciprian Radovan, Pavel Torony, Pavel Vereş, aparţine curentului Post-modernist cu note de  abstracţionalism liric. Ca tehnici, predomină  pastelul, dar mai nou, aplică pe pânză , porţiuni de nisip, piatră sau metal, ca într-un fel de joc al căutărilor, în încercarea de a reda aceea stare de emoţie, de sensibilitate, care să rezulte din blândele şi armonioasele sale compoziţii.

Expoziţia “Sorin  Nicodim”, ne prezintă un fragment din întrebările şi răspunsurile pe care şi le pune artistul în legătură cu existenţa, cu viaţa în general, cu evenimentele contemporane, prin lucrări intitulate sugestiv: “Adam şi Eva”, “ Jocul primăverii”,  “Fluture îndrăgostit”,  “Dans”,  “Şoaptă”, “ Femeie”,  “Nuntă”, “Sacru”, “ Taină”,  “Comuniune”,  dar şi “ Jilţ”,  “Zidul spre albastru”,  “Coloana”,  “Concert Mira Solemnis”,  “ Zi şi Noapte”, “ Noapte şi Zi”,  “Androgin”, “ În coadă de peşte”, “ Pastel figurativ”, “Insula”,  “Măslin în noapte”,  sau “ Roşia Montana”.

 În “ Jocul primăverii”, predominant este “cercul”, simbol al universului şi al ciclicităţii care se regăseşte în natură sub forma anotimpurilor, zilelor, fazelor lunii, şi aşa mai departe, şi punctul, care este o expansiune, ce dă naştere cercului, adică manifestării. Iar un cerc cu un punct interior, simbolizează soarele, spiritul care hrăneşte materia. Avem de-a face cu o compoziţie deschisă, picturală şi destul de simetrică, într-o cromatică de griuri colorate, calde şi cu o oarecare profunzime a planurilor. Planul profund, mai închis la culoare, ar putea să însemne iarna, care pleacă, sau zilele ploioase de primăvară. Planul următor, mai cald, ar putea sa însemne, zilele  frumoase, apoi, al treilea plan, spre exterior- explozia florală de peste tot, iar frontal, în centru, clocoteşte viaţa universală, care în ciuda tuturor,  continuă să meargă mai departe. Senzaţia este de triumf al vieţii

În “Fluture îndrăgostit”, culorile sunt calde şi vesele, cu umbre şi analogii de brunuri, dar şi de diferite combinaţii şi degradeuri ale roşului, cu galben şi cu brun. Apare un fel de roz, care transmite inocenţa, pofta de viaţă, prietenia, zâmbetul, bucuria şi pătratul, ca semn al pământului, ce dă naştere ritmului. Compoziţia este plană, sugerează zborul unei inimi, formată din două jumătăţi, ce se prelungeşte cu un soi de aripi, de la care se revarsă lumina bucuriei şi a înţelepciunii de a forma un cuplu. Acest lucru este sensibil şi delicat în zilele noastre, ameninţat din toate părţile, adică de petele închise la culoare din cele patru colţuri. Senzaţia este de bucurie, dar şi de fragilitate.

În ”Roşia Montană”, culorile sunt calde, parcă mocnesc. Predominant este brunul, cu umbre şi tonuri, puţin oranj pe laterale şi un fel de ocru-bej-auriu, pe ici, pe colo. Este o reprezentare plană, dar bogată în simbolistică. Apare simbolul crucii greceşti, cu cele patru laturi egale, care indică echilibrul universal, în două ipostaze: o dată în partea de jos, ca un echilibru îngropat în adâncuri sau ca un loc însemnat, preţios, dar care atrage suferinţa, reprezentând aurul pământului şi o cruce deasupra, simbolizând aurul extras, înconjurată de o lumină întunecată, datorită disputelor legate de această mină. În mijloc, ca un tezaur, se află un pătrat, ce simbolizează pământul, bogat în aur, dar mărginit de un oranj-roşcat, care ar putea simboliza lupta şi eforturile unor oameni de a păstra pentru România, această bogăţie.

“Pentru Sorin Nicodim, pictura este un exerciţiu constant de educare a simţirii şi de filtrare a impulsivităţii în vederea unei alianţe mult mai solide cu materia, care îl fascinează prin bogaţia nunţelor ei. Materia îi oferă o provocare necontenită, trebuie înţeleasă, dar si stăpânită prin apropiere; forţa ei nu trebuie eliminată din pictură, ci doar potenţată pentru a sugera, în mic, prin metonimie, ceea ce se întâmplă în univers. Astfel, pânza sau suprafaţa de pictat devine un câmp experimental asupra căruia se descarcă energii, se creează alianţe sau se confruntă forţele obscure ale teluricului cu forţele celestului.”[2]

Autor: Andrea Ioana Kelemen  
 

---

[1] http://www.pressalert.ro/2013/11/interviu-cu-un-artist-inimos-sorin-nicodim-sau-misterul-unei-cariere-domeniul -frumosului, accesat in data de : 12. 06. 2014, ora: 14.00

[2]  CITAT al Lector Dr. ILEANA PINTILIE, cu ocazia vernisajului, din data de 27 Mai 2014, ora 18.00

MASTER ISTORIA ARTEI, PATRIMONIU, CURATORIAT

ADMITERE

Perioada de  înscriere: 8-16 sept. 2014, între orele 8-15
Perioada susținerii probelor: 18-19 sept. 2014, începand cu ora 8

Procesul de admitere se desfăşoară conform Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Regulamentului de organizare si desfăşurare a admiterii la studiile universitare de masterat al Universităţii de Vest din Timişoara.

Probele de concurs sunt următoarele :

1.      Interviu pe baza portofoliului

      (se notează cu admis sau respins)

      Portofoliul va conţine următoarele:

a. CV care să conţină informaţii personale, activităţi sau preocupări care să dovedească interesul pentru domeniile istoria artei, curatoriat, patrimoniu, limbi străine cunoscute

b. Lucrarea de licenţă în copie

c. Listă de lucrări publicate (dacă este cazul)

d. Certificatul de competenţă lingvistică (în copie)

2.      Prezentarea proiectului personal de cercetare

 (se notează cu note de la 1 la 10)

Proiectul personal de cercetare, punct de pornire cercetarea proprie de licenţă (maximum 3 pagini, aproximativ 9000 de semne)

·         Înscrierea la concursul de admitere se face numai pe baza diplomei ce finalizează ciclul I de studii universitare, indiferent de domeniu.

·         Proiectul personal şi punctele a,b,d din portofoliu vor fi prezentate în format scris şi digital pe CD/DVD şi vor fi depuse la înscrierea candidatului, odată cu dosarul .

·         Lucrarea de licenţă (punctul c) va fi prezentată doar digital pe acelaşi suport CD/DVD.

·         Cele două probe se vor desfăşura în zile diferite la sediul Facultăţii de Arte şi Design. Data, ora şi sala vor fi anunţate în prealabil.

Bibliografie orientativă Master Istoria artei, patrimoniu, curatoriat

Archer Michael Art Since 1960, Thames and Hudson, London, 1997

Gombrich Ernst, Istoria artei, Pro Editura, 2007

Honnef Klaus Contemporary Art, Taschen Verlag, 1990

Cârneci, Magda Artele plastice în România, 1945-1989, Ed. Meridiane, Bucureşti, 2000

Pintilie, Ileana Actionism in Romania During the Communist Era, Ed. Idea Design & Print, Cluj, 2002

Prut, Constantin Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002

Titu, Alexandra Experimentul în arta românească după 1960, Ed. Meridiane, Bucureşti, 2003

                                                                                                                                                      

PREZENTARE GENERALĂ:

Programul masteral Istoria artei, patrimoniu, curatoriat urmează să dezvolte anumite competenţe culturale specifice domeniului de studiu, edificate pe dezvoltarea culturală având la bază cunoaşterea sistematică şi inovarea. Iniţierea acestui program este urmarea firească a  solicitărilor studenţilor şi absolvenţilor de licenţă, dornici să aprofundeze şi să-şi dezvolte cunoştinţele de specialitate în acest domeniu pentru a putea face faţă cerinţelor  pieţei de muncă. Disciplinele propuse, prin conţinutul tematic, vin în întâmpinarea eforturilor studenţilor masteranzi de a dobândi un înalt şi competitiv nivel de pregătire profesională.

Conţinutul curriculei masterale şi a programelor analitice deschid o serie de oportunităţi cursanţilor în ceea ce priveşte intensificare formării prin utilizarea tehnicilor de cercetare, dobândirea metodelor de operare în câmpul artelor vizuale, al patrimoniului cultural, dar şi al instituţiilor de artă contemporană.

Sunt aprofundate, pe de-o parte, cunoştinţe de specialitate abordate pe parcursul ciclului I de studii universitare, pe de alta parte este introdusă o problematică nouă, relevantă pentru momentul actual. Relaţionarea planului teoretic cu proiectele şi aplicaţiile practice creează premisele formării unor metode constructive necesare educaţiei permanente.

Obiectivele urmărite cu acest masterat sunt:

- Dezvoltarea multiculturalismului, a dialogului intercultural şi interdisciplinar, a abilităţilor superioare de cercetare independentă, iniţierea şi participarea la derularea proiectelor interactive, organizate în cadrul programului de pregătire masterală, dar şi în cadrul Facultăţii sau de către organizaţii de profil.

- Deprinderea studentului masterand cu o atitudine proactivă şi participativă, care să întărească abilităţile de cercetare independentă.

-  Capacitatea de a aplica metode de cercetare avansată în câmpul artelor vizuale şi de a dezvolta munca în echipă în grupuri de cercetare organizate în funcţie de proiecte culturale şi artistice.

În urma studiilor masterale se pot obţine calificări şi competenţe în următoarele domenii: cercetare şi expertiză în artele vizuale, curatoriat, conservare  muzeală, management artistic şi cultural, impresariat artistic, consiliere culturală, jurnalism cultural (comentatori media în domeniul artelor vizuale), critică de artă, educaţie artistică, practică editorială.

Posibilele locuri de muncă sunt: muzee, institute de cercetare, galerii de artă, centre culturale, fundaţii şi ONG-uri culturale, radio, televiziune, presa scrisă culturală, învăţământ general şi de specialitate, edituri - carte de artă.

CADRE DIDACTICE:

Ileana Pintilie este profesor universitar doctor la Departamentul de Arte Vizuale al Facultăţii de Arte şi Design, unde susţine cursurile de Istoria artei moderne şi contemporane internaţionale şi româneşti, cursul de Teoria criticii de artă, precum şi cursul de Practici curatoriale. Este istoric şi critic de artă, vicepreşedintă a Asociaţiei internaţionale a criticilor de artă (AICA, filiala România), este curatoare independentă a mai multor proiecte, între care Festivalul internaţional de performance Zona Europa de Est (www.zonafestival.ro). A fost curatoare pentru România la expoziţiile internaţionale: Body and the East, (Ljubljana, 1998), Shaping the Great City, Viena şi Los Angeles (1999 –2001), Kontakt…Works from the Collection of Erste Bank Group, MUMOK, Viena (2006), Subversive Practices. Art under Conditions of political Repression: 60s-80s / Europe - South America, Würtembergische Kunstverein, Stuttgart (2009).

 Este autoarea a numeroase studii şi articole despre arta modernă şi contemporană românească, despre arta central-europeană, apărute în volume, cataloage şi reviste de specialitate în ţară şi în străinătate. A publicat volumul Acţionismul în România în timpul comunismului, Editura Idea, Cluj, în română şi engleză în 2002, iar împreună cu Roxana Nubert Mitteleuropäische Paradigmen in Südosteuropa. Ein Beitrag zur Kultur der Deutschen im Banat, Praesens Verlag, Vienna, 2006; a mai publicat, între altele, volumului Timişoara între tradiţie şi modernitate. Pedagogia artistică în secolul al XX-lea, Brumar, Timişoara, 2006,  Borderline. In Search of a New Model, Idea, Timişoara, 2009, Ştefan Bertalan. Drumuri la răscruce, Triade, Timişoara, 2010. 

Prezentarea cursurilor:

• Cursul Evoluţia criticii de artă urmăreşte să familiarizeze masteranzii cu problematica artei moderne, cu particularităţile limbajului artistic. De asemenea cursul oferă o structură teoretică, menită să asigure formarea judecăţii de valoare în domeniul artei, punând la dispoziţia masteranzilor un instrumentar ştiinţific şi o metodologie care  ţin de domeniul criticii de artă.
• Cursul Interferenţe culturale şi artistice în arta modernă şi contemporană îşi propune să dezvolte teme ale artei moderne (avangarda) în context cultural mai larg, în care artele vizuale au un rol important, alături de alte genuri artistice experimentale. Ulterior, idei ale avangardei secolului al XX-lea sunt reiterate de către neoavangarda anilor 1960-70. Vor fi prezentate conexiuni între diferite curente de idei şi arta contemporană (influenţa tehnologiei, a conceptelor filosofice, ale logicii matematice şi ale lingvisticii asupra artelor vizuale actuale).
• Cursul Instituţii de artă contemporană şi relaţia cu piaţa de artă oferă masteranzilor posibilitatea studierii mai multor tipuri de instituţii de artă contemporană (de la muzeul de artă contemporană, la institutul de artă contemporană şi la galerie), a politicilor culturale ale acestor instituţii şi piaţa de artă şi cotaţiile stabilite de aceasta. Se are în vedere dinamica instituţiilor amintite mai sus în stabilirea unor valori canonice şi raportarea acestora la valorile financiare.

Gabriel Kelemen este lector universitar doctor la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte Plastice şi coordonatorul secţiei de Istoria şi Teoria Artei din 2011. Susţine cursuri teoretice în domeniul istoriei civilizaţiei şi culturii, culturii populare urbane, culturologie, documentaristică precum şi cursuri transversale în domeniul arheologiei şi patrimoniului.  În teza de doctorat cu titlul Universalitatea principiului sferă-spirală, susţinut sub îndrumarea Prof. Univ. Dr. Alexandra Titu, analizează probleme ale arhetipului, experimentului şi istoricităţii în contextul civilizaţiei umane. Participă la o serie largă de proiecte, conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale din domenii precum istoria artei, antropologie, antropozofie, arhitectură, reabilitarea patrimoniului etc. Organizează, promovează şi susţine proiecte culturale ale artiştilor pe plan local şi naţional. A publicat volumele Originea formei. The origin of form, Arhetipul sferă- vortex. Influenţe asupra culturilor umane, Vibraţie-formă-simbol, numeroase articole si recenzii. Membru ICOM (Consiliul Internaţional al Muzeelor), AICA (Centrul Internaţional pentru Artă Contemporană), UAP (Uniunea Artiștilor Plastici din România), AGIR (Asociaţia Generală a Inginerilor din România). Membru în asociaţii culturale locale precum Asociaţia Piaţa Unirii, Fundaţia Rubin, Ariergarda, Timişoara - Capitală Culturală Europeană şi altele.

Prezentare cursuri:

• Cursul Paradigme culturale în artele vizuale urmăreşte formarea deprinderii la viitorii operatori culturali (cercetători, muzeografi, manageri, galerişti, curatori, critici de artă, operatori media) de a contextualiza istoric fenomenul artistic în cadrul larg al culturii şi civilizaţiei, de a aplica criterii de valorizare pertinente.  Metodele didactice alternează prelegerea şi expunerea cu dezbaterea, proiecţiile şi dialogul în cadrul seminariilor.
• Prin cursul Hermeneutică şi creaţie se urmăreşte formarea capacităţii masteranzilor de a judeca, de a argumenta, de a se plasa pe o poziţie critică în raport cu fenomenul cultural-artistic în deplinătatea  desfăşurării lui. Utilizarea unui vast material ilustrativ are ca scop familiarizarea cursanţilor cu opera de artă creată într-un anume context social,  cultural şi religios, urmărind mutaţiile imagologice conexe specifice arealului cutumiar.
• În cadrul cursului Autenticitate şi original în artă se urmăreşte oferirea unei imagini de ansamblu asupra operei de artă în raport cu fenomenul cultural. Cursul oferă repere importante din istoria artefactului uman în relaţie cu obiectul utilitar, obiectul cultic şi graniţele fragile ale expertului în evaluarea autenticităţii operei de artă, privită în contextul istoric. Se vor efectua studii de caz cu exemplificări in situ.

Andreea Lazea este cercetător științific al Universității de Vest din Timișoara și cercetător asociat al Centrului Regional Francofon de Studii Avansate în Științe Sociale (CEREFREA). A obținut doctoratul în științe sociale la Universitatea Bordeaux și Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, cu o teză despre patrimonializare. În perioada 2005 – 2009 a fost bursieră a Agenției Naționale a Francofoniei, iar din 2011 predă cursuri în domeniul antropologiei și patrimoniului cultural. A publicat lucrarea Pentru o antropologie a patrimoniului și patrimonializării. Perspective asupra monumentelor istorice în România la Editura Lumen în 2012, precum și studii în reviste științifice internaționale și în volume colective. Cercetările sale includ teme precum patrimoniul și patrimonializarea, arta publică în România, memoria socialismului în societățile contemporane.

Prezentare cursuri:

• Cursul Patrimoniu cultural – perspective românești și europene îi familiarizează pe masteranzi cu ceea ce se întâmplă în plan național și internațional în domeniul protejării și promovării patrimoniului cultural. Pornind de la texte teoretice de primă importanță, parcurgând recomandările actuale în domeniu și aprofundând studii de caz românești și europene, masteranzii vor dobândi o cunoaștere completă a valențelor multiple ale patrimoniului și vor fi pregătiți să inițieze și să dezvolte ei înșiși programe culturale în această sferă. În plus, vizitele de studiu la instituții culturale importante vor pune în lumină diverse modalități complementare de protejare și punere în valoare a moștenirii culturale materiale.
• Urmând cursul Managementul proiectului cultural, masteranzii noștri vor dezvolta competențe diverse, necesare elaborării, implementării și evaluării proiectului cultural. Nu vor lipsi orele de învățare interactivă și dezbatere, precum și aplicarea cunoștințelor teoretice la diferite cazuri care prezintă interes pentru masteranzi. Dezvoltarea creativității și găsirea de soluții neconvenționale pentru rezolvarea problemelor sunt alte avantaje pe care le oferă acest curs, creat pentru a răspunde nevoii tinerilor de a-și construi cariere de succes într-o societate competitivă și dinamică.

SUZANA FÂNTÂNARIU. `89 DIN UȘĂ, UN PROIECT DE ARTĂ ȘI MEMORIE

Memorialul Revoluției

Timișoara

6 iunie 2014-25 iunie 2014

Conceptul artistei vizuale D-na prof. dr. Suzana Fântânariu - Baia s-a desfășurat în cadrul expozițional de la etajul I al Asociației ”Memorialul Revoluției” din Timișoara, strada Oituz, numărul 2B. Vernisajul expoziției a avut loc în data de 6 iunie 2014, ora 18.00. Acest proiect a fost gândit împreună cu dl. Traian Orban, președintele acestei asociații și cu dl. Pavel Vereș.

Din prezentarea dl-ui Traian Orban reiese că s-a dorit un proiect care să ”spargă bariera” unui spațiu denumit galerie de artă și care să aducă în atenția noastră un spațiu în care memoria noastră colectivă să-și împărtășească memoriile legate de acele timpuri în care noi eram obligați să uităm cine suntem, de unde venim, ce dorim, ce vise avem, într-un cuvânt memoria noastră era supusă cenzurii.  Artista Suzana Fântânariu - Baia a folosit ca suport pentru lucrări chiar ușile din această clădire, care a servit pe vremuri ca spațiu destinat armatei, fiind totodată imprimate în natura lor subtilă, cu amprenta acelor vremuri.

Ușa, după cum știm, ca simbol are semnificații escatologice, ca loc de trecere, de ”inițiere” într-un spațiu unde memoria este extinsă prin evocarea oamenilor deveniți eroi care nu mai sunt printre noi fizic, deoarece ei au trecut prin ”porțile morții” (Isaia 38,10) în zilele revoluției din 1989, spărgând acele uși care au ținut închiși oamenii care doreau libertatea și dreptul la o viață liberă și la decență. Acest proiect s-a dorit a fi  spațiul ” unei Memorii încă nevindecate, ci singură” (citat Marcel Tolcea). Pentru a aduce în actualitate memoria acelor zile, în care timișorenii au trecut prin ușa dintre viață și moarte pentru libertatea spiritului, care se dezlănțuise în atunci și care s-a obținut cu prețul multor vieți retezate, mutilate. În decursul celor 60 de ani de opresiune comunistă, au fost luate o multitudine de vieți și multe destine sfărâmate, iar Ușile d-nei Suzana Fântânariu - Baia descriu acele momente de suferință, de încrâncenare, prin demersul său artistic și conținutul lor plin de simboluri care ne transmit emoții vii, încă în noi, cei care am trăit acele timpuri, pe care nu le mai dorim a se reîntoarce vreodată, dar care se cer reîmprospătate în memoria noastră și cea colectivă.Vernisajul expoziției a coincis și cu ”Ziua Eroilor”, iar dl. Traian Orban a onorat demersul artistic al d-nei Suzana Fântânariu - Baia cu Medalia eroilor din Revoluția `89 înmânată după vizionarea filmului de scurt metraj care s-a desfășurat in susținerea lucrărilor Uși `89. Muzica din film a creat o și mai mare emoție și tensiune a evocării, prin dubla exprimare: imagine, sunet.

Printre lucrările d-nei Suzana Fântânariu - Bai, există și o Ușă având cioburi de oglindă, în care imaginea se multiplică proiectată holografic și oarecum punând pe cel care o privește în spatele acelor uși care țineau oamenii închiși. O altă ușă, ”Omul țintă umană”, fură privirea de cum pătrunzi în spațiul expozițional. Sunt regăsite în lucrări simboluri materiale precum o țeavă de gaz ce evocă gazul cu care erau omorâți oamenii care se opuneau regimului comunist, un capăt de stropitoare ce evocă spălarea sângelui vărsat sau a canalului de apă unde a fost aruncată cenușa eroilor dispăruți, părți din telefonul cu galenă acelor timpuri de unde erau ascultați. Acest proiect este doar la început și se vrea mai mult decât un spațiu de expunere, făcând un apel la memoria colectivă și la alte referințe de acest gen.

Autor:Valerica Manuela Păsat

Sursa foto: http://ciprianchirileanu.blogspot.ro/

Întrupări. Adriana Lucaciu

Galeria Helios

Timișoara

12 iunie 2014-25 iunie 2014

În contextul perpetuei exploatări a trupului uman din cadrul societății contemporane, fragmentarea și defragmentarea, neîncetatul ciclu al compunerii, descompunerii și recompunerii fizicului este cât se poate de invaziv. Acest fapt atrage după sine, inevitabil, și probleme de natură religioasă. Traiectul conceptual al lucrărilor Adrianei Lucaciu este unul care trece, în mod evident, și prin această sferă a spiritualității creștine.

Repertoriul morfologic utilizat în cadrul lucrărilor vine să sublinieze întocmai caracteristici deconstructive. Fie că vorbim de pete de culoare ori linii, ele nu formează un cadru figurativ. Corpul uman, vag sugerat cu ajutorul unui contur, nu este reprezentat în totalitate. Lui îi sunt sugerate doar particularitățile cele mai pregnante, cele generale.

Tocmai sugestia corpului uman trimite spre ambiguitatea condiției trupului uman. El devine suportul unor numeroase transformări, el devine volatil. El este învăluit într-o substanță lăptoasă ce semnifică tocmai volatilitatea despre care vorbeam. Trupul uman se rupe în bucăți, se perforează, dezgolindu-se pentru a ne dezvălui structura internă.

Trupul uman, subiectul numeroaselor modificări corporale, a ajuns să fie atât de folosit încât și-a pierdut profunzimea. Noțiunea de spațiu privat, mereu violat, mereu abuzat, încetează să mai existe. Omul este redus până în punctul de a fi confundat cu un obiect organic.

Simbolistica creștină din cadrul lucrărilor este prezentă prin sugerarea cadrului divin prin introducerea triunghiului în planul compoziției. El reprezintă siguranța și speranța oferită de credință. Acea speranță că lumea va deveni mai profundă și mai spirituală.

Autor: Bogdan Pomorişaţ

Efemeritatea materiei

Galeria Calina

Timișoara

5 mai 2014 – 10 iunie 2014

Expoziția artistei Simona Nuțiu Gradoux – Topographies secrétes –, a putut fi văzută în  perioada 5 mai – 10 iunie 2014 la galeria Calina din Timișoara. Simona Nuțiu continuă pe linia experimentelor, utilizând pictura de șevalet, tehnica colajului și arta obiectuală ca tehnici care conlucrează în direcția aceluiași demers artistic.

Tema corpului și a condiției umane este una care obsedează numeroși artiști, dar cu toate acestea, fiind o temă întotdeauna de actualitate, nu ajunge să pară uzitată sau să fie privită cu lipsă de interes. Această problematică se regăsește în preocupările artistei de mulți ani dacă privim retrospectiv, dar de fiecare dată abordarea este diferită. După cum ne putem aminti, condiția umană reprezintă o temă predilectă în creația Simonei Nuțiu, însă în această expoziție vedem, totodată, o întoarcere a sa către pictură, către o artă bidimensională care să exprime împreună cu obiectele instalație precaritatea omului în totalitatea sa. Nu doar lucrarea de ansamblu formată din „schelete” colorate suspendate de tavan poate fi considerată o instalație, ci expoziția în ansamblul său.

Inițial, intrând în galerie, expoziția în sine mi-a displăcut, iar sentimentul a rămas chiar și după observarea lucrărilor de pe prima simeză. Modul în care lumina era pusă să evidențieze doar anumite părți ale lucrărilor pe pânză îmi părea nepotrivit. Ulterior, după privirea fiecărei lucrări și organizarea lor mentală sub forma unui concept unitar mi-am dat seama că particip ca privitor la o expoziție surprinzătoare, cu o tematică gravă în ciuda culorilor stridente utilizate. Suntem în această expoziție, ca privitori, cu toții martori la un proces în care suntem implicați fără să vrem. Fiecare lucrare reprezintă o topografie, adică un topos identificabil în corp, ca metaforă a sinelui, ceea ce face ca acestea să fie Topographies secrétes.  

Mesajul transmis este unul puternic, deoarece artista ne trimite spre imuabilitatea omului în totalitatea sa. Vedem pe de o parte efemeritatea și precaritatea trupului uman, dar și eroziunea interiorului, prin urmare a organelor și a sufletului în contemporaneitate prin prezentarea omului ca mecanism în care fiecare piesă suferă de eroziune și degradare prin uzare și îmbătrânire. Fragmente ale scheletului uman sunt ceea ce rămâne suspendat de tavan împreună cu umbrele aferente fiecăruia, iar alături fragmente de dantură degradată, după ce venele și arterele încetează să funcționeze. Vedem cum fiecare corp, organ sau schelet se află într-o stare diferită de degradare, la final rămânând doar fragmente de dantură sau proteză prinse pe un perete ca un fragment-martor al corpului pierdut, ceea ce ne trimite cu gândul la faptul că, de fapt, după moarte nu mai rămâne nimic.

Acest dialog între corp și umbra sa este bazat pe dezvăluirea unor toposuri ascunse privirii, astfel încât artistul și privitorii să participe la un proces de purificare prin conștientizarea faptului că putem auzi „strigătul materiei”. 

Autor: Nicoleta Papp