Timișoara
27 mai 2014 – 14 iunie 2014
Calpe Gallery din Timişoara, Bastion Theresia- Corp D, de pe strada Hector
nr.1, găzduieşte în perioada 27 Mai- 14 Iunie 2014, expoziţia “Sorin Nicodim”. Cele
treizeci de creaţii artistice, vorbesc într-un limbaj original, prin
intermediul culorilor, ce prind formă şi semnificaţie, pe pânzele mai mari sau
mai mici, tuturor celor ce vor să audă.
Născut la 28 Noiembrie 1951 la Târgu Ocna, judeţul Bacău, România. A
absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” Bucureşti, promoţia
1977. Este membru al Uniunii Artiştilor
Plastici din România, filiala Timişoara, secţia Pictură, din anul 1980. Este un
artist în deplină maturitate, recunoscut, premiat, atât în ţară cât şi în străinătate.
“Eu spun că sunt artist vizual. E o chestiune de concept. Artistul include
mult mai mult decât un om care face pictură. Eu nu fac pictură, ci fac
compoziţii cu implicaţii filosofice, ideatice. E dincolo de a face pictură. În
spatele fiecărei lucrări stă o anumită gândire, o anumită stare. Un act de cultură
care înseamnă să asculţi multă muzică, să vezi ceea ce fac prietenii şi colegii
tăi artişti. E foarte multă primenire a ochiului. Toată osmoza asta-muzică,
teatru, literatură, reuseşti să o sintetizezi în lucrările tale”, mărturiseşte
artistul.[1]
Coleg de generaţie cu Ciprian Radovan, Pavel Torony, Pavel Vereş, aparţine
curentului Post-modernist cu note de abstracţionalism liric. Ca tehnici, predomină pastelul, dar mai nou, aplică pe pânză , porţiuni
de nisip, piatră sau metal, ca într-un fel de joc al căutărilor, în încercarea
de a reda aceea stare de emoţie, de sensibilitate, care să rezulte din blândele
şi armonioasele sale compoziţii.
Expoziţia “Sorin Nicodim”, ne
prezintă un fragment din întrebările şi răspunsurile pe care şi le pune artistul
în legătură cu existenţa, cu viaţa în general, cu evenimentele contemporane,
prin lucrări intitulate sugestiv: “Adam şi Eva”, “ Jocul primăverii”, “Fluture îndrăgostit”, “Dans”, “Şoaptă”, “ Femeie”, “Nuntă”, “Sacru”, “ Taină”, “Comuniune”, dar şi “ Jilţ”, “Zidul spre albastru”, “Coloana”, “Concert Mira Solemnis”, “ Zi şi Noapte”, “ Noapte şi Zi”, “Androgin”, “ În coadă de peşte”, “ Pastel
figurativ”, “Insula”, “Măslin în noapte”, sau “ Roşia Montana”.
În “ Jocul primăverii”, predominant
este “cercul”, simbol al universului şi al ciclicităţii care se regăseşte în
natură sub forma anotimpurilor, zilelor, fazelor lunii, şi aşa mai departe, şi punctul,
care este o expansiune, ce dă naştere cercului, adică manifestării. Iar un cerc
cu un punct interior, simbolizează soarele, spiritul care hrăneşte materia. Avem
de-a face cu o compoziţie deschisă, picturală şi destul de simetrică, într-o cromatică
de griuri colorate, calde şi cu o oarecare profunzime a planurilor. Planul profund,
mai închis la culoare, ar putea să însemne iarna, care pleacă, sau zilele
ploioase de primăvară. Planul următor, mai cald, ar putea sa însemne,
zilele frumoase, apoi, al treilea plan,
spre exterior- explozia florală de peste tot, iar frontal, în centru, clocoteşte
viaţa universală, care în ciuda tuturor, continuă să meargă mai departe. Senzaţia este
de triumf al vieţii
În “Fluture îndrăgostit”, culorile sunt calde şi vesele, cu umbre şi
analogii de brunuri, dar şi de diferite combinaţii şi degradeuri ale roşului,
cu galben şi cu brun. Apare un fel de roz, care transmite inocenţa, pofta de
viaţă, prietenia, zâmbetul, bucuria şi pătratul, ca semn al pământului, ce dă
naştere ritmului. Compoziţia este plană, sugerează zborul unei inimi, formată
din două jumătăţi, ce se prelungeşte cu un soi de aripi, de la care se revarsă
lumina bucuriei şi a înţelepciunii de a forma un cuplu. Acest lucru este
sensibil şi delicat în zilele noastre, ameninţat din toate părţile, adică de
petele închise la culoare din cele patru colţuri. Senzaţia este de bucurie, dar
şi de fragilitate.
În ”Roşia Montană”, culorile sunt calde, parcă mocnesc. Predominant este
brunul, cu umbre şi tonuri, puţin oranj pe laterale şi un fel de
ocru-bej-auriu, pe ici, pe colo. Este o reprezentare plană, dar bogată în
simbolistică. Apare simbolul crucii greceşti, cu cele patru laturi egale, care
indică echilibrul universal, în două ipostaze: o dată în partea de jos, ca un
echilibru îngropat în adâncuri sau ca un loc însemnat, preţios, dar care atrage
suferinţa, reprezentând aurul pământului şi o cruce deasupra, simbolizând aurul
extras, înconjurată de o lumină întunecată, datorită disputelor legate de
această mină. În mijloc, ca un tezaur, se află un pătrat, ce simbolizează pământul,
bogat în aur, dar mărginit de un oranj-roşcat, care ar putea simboliza lupta şi
eforturile unor oameni de a păstra pentru România, această bogăţie.
Autor: Andrea Ioana Kelemen
[1] http://www.pressalert.ro/2013/11/interviu-cu-un-artist-inimos-sorin-nicodim-sau-misterul-unei-cariere-domeniul
-frumosului, accesat in data de : 12. 06. 2014, ora: 14.00
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu