Preludii. Vlad Corban, Bela Szakacs, Ștefan Bartha

Galeria Pygmalion
Timișoara
17 aprilie 2014 – 1 mai 2014

Titlul expoziției, Preludii, a artiștilor Vlad Corban, Bela Szakacs și Ștefan Bartha prezentă la galeria Pygmalion în perioada 17 aprilie – 1 mai ne dă chiar cheia înțelegerii demersului acestor trei artiști.

Pentru fiecare, parcurgerea săptămânii mari reprezintă un preludiu la creștinism.  Odată cu răstignirea lui Iisus Hristos asistăm la constituirea bisericii creștine, deoarece până atunci chiar dacă se oficiau slujbe religioase, preoții nu aveau acces în altar în modul în care se întâmplă astăzi. Odată cu crăparea catapetesmei în două, cerul s-a deschis și preoții au putut oficia sfânta liturghie din altar, spațiul simbolic al cerului pe pământ.

Lucrările celor trei artiști se armonizează atât prin tematică, cât și prin abordarea acesteia cu spațiul restrâns al galeriei și cu săptămâna mare. Personajele lui Bela Szakacs au o atitudine hieratică, provenite din lumea vechi-testamentară, cele ale lui Vlad Corban par a fi figuri care au transgresat multiple teritorii și timpi, iar sculpturile lui Ștefan Bartha construiesc un aliaj de materiale distincte bazate pe o simbolistică a roții. Materialele utilizate de cei trei artiști ne trimit spre o artă posibil de a fi fost realizată acum mult timp, sculpturile celor doi chiar în antichitate, iar lucrările de pe simeze într-un ev mediu prerenascentist. Lucrările lui Vlad Corban sunt lipsite de culoare, fiind construite printr-o minuție extraordinară, utilizând doar desenul. La sculptorul Bela Szakacs putem remarca modul precis în care modelează lutul pentru realizarea temelor, iar Ștefan Bartha metalul, piatra și lemnul utilizate într-o asociere prielnică pentru funcția simbolică a lucrărilor.

Cei trei artiști „s-au găsit” unul pe altul în organizarea acestei expoziții, cum se zice, pentru că atât din punct de vedere al tematicii, cât și al tehnicii sau al cromaticii, lucrările lor comunică una cu alta în spațiul galeriei. Asocierea lor în același spațiu a fost un eveniment de bun augur prin intermediul căruia cei trei au avut posibilitatea să-și lase lucrările să comunice și să se completeze reciproc în perioada sărbătorilor pascale. 

Autor: Nicoleta Papp

CIPRIAN HOMORODEAN-MOVE ALONG NOTHING TO SEE HERE

Galeria Calina

Timișoara

13 decembrie 2013 - 31 ianuarie 2014

O sală mare și albă, supraluminată. Goală. În mijloc o grămadă uriașă de bani. Teancuri fără număr de bancnote de un dolar legate cu elastic pentru borcane; galben. Muntele de bani stă aruncat pe jos în mijlocul podelei. Pur și simplu zace acolo ca o grămadă de gunoi menajer. Din stradă se vede un afiș: “Mergeți mai departe, că nu-i nimic de văzut aici ”. Dinăuntru e fascinant să urmărești cum sute de trecători se perindă prin fața vitrinei fără ca măcar să întoarcă capul. Dinafară este năucitor și incredibil să observi o comoară turnată în mijlocul unei camere goale.

Inside. Miroase a ziar. Bancnote reale de un dolar amestecate (în demersul meșteșugăresc al artistului de a întrema legăturile de câte 100 de bucăți), cu replici xerox color ale bancnotei de un dolar. Hârtia de ziar e tăiată în forma și dimensiunea  perfectă, decupată corect și impecabil din punct de vedere tehnic. Amestec bizar și fascinant între real și copie, între valoare și simulacru, între hârtie care a avut soarta să fie imprimată cu o ștampilă de 1 dolar sau hârtie care a fost doar un anunț imobiliar. Prima și ultima hârtie dintr-o legătură sunt mereu dolari (adevărați sau copie xerox). Miezul este alb, sau umplutură.

Omul în adânc și la suprafaţă? Societatea în complexitatea și anonimatul ei? Societatea de consum cu valoarea falsă și lipsa de sens? Psihologia mulțimii și a individului cu măștile pe care le poartă și cu golul interior?

Hipnoza banilor este incredibilă, pentru că majoritatea celor care văd grămada de bani se reped în cea de-a doua încăpere, și de-abia apoi revin în prima sală, situată la intrarea în expoziţie unde tot peretele este tapetat cu anunțuri publicitare ale autorului. E goana și mirajul unei comori care ți se dă fără să faci nimic. E capcana că exista ceva gratis pe lume.

Autorul se vrea a fi un român fără nume din mulțimea de emigranți în căutarea unui loc de muncă. Experimentul (real ) a avut loc în Spania, într-una din marile metropole, unde orașul a fost împânzit cu aceste afișe (și în spaniolă și în română, cu scris de mână sau pe calculator) cu anunțuri de angajare – trecând prin toate registrele lingvistice și adresându-se tuturor mediilor sociale. Anunțurile au toate același număr de telefon (de Spania, număr real: 663.166.421 )  și sunt serioase sau comice, macabre sau absurde, frivole sau atemporale. De la cele 300 de anunțuri puse peste tot: stații de metrou și tren, baruri, instituții, mijloace de transport în comun, hiper-market-uri feed-back-ul a fost: zero. Nici măcar o persoană nu a sunat.

Acest tip de “performance” are de-a face cu drama existențială a unui emigrant care face orice pentru bani. Idolul fără chip al consumerismului  distruge rădăcini și existențe. Nu mai găsim sens și realitate într-o căutare de asemenea fel. “ Fac orice pentru bani” e un mesaj cu iz decadent a unei societăți fără repere și în destrămare. Și în acest “orice ” mai sunt incluse toate posibilitățile pe care le are un om pentru a supraviețui. Atunci când ai nevoie de bani pentru că îți este foarte foame  îți amintești tot ce știi să faci. Experimentul e și un studiu viu al unei școli a vieții pentru care nu avem diplomă și facultate, dar care este ceea ce suntem noi cu adevărat atunci când uităm tot.

Acest orice înseamnă: traduceri, picturi murale, reparații Iphone, spălare geamuri, servicii de pază, chelnerie, economie, meditații la limba engleză, sculptură, menaj, decorare, grădinărit și servicii “inedite”: baci la oi, baby-sitter,  gigolo,  magician, bucătar, chiromant, masaj, cursuri de golf, model nud, plimbarea și hrănirea animalului de casă, etc.

A treia parte a expoziției este o proiecție într-o latură a încăperii, nu la fel de luminată, a unui filmuleț cu o mașină Dacia. Și un drum care rulează… Este Dacia aia ruginită de acasă pe care înainte să plec în țări străine, eu, emigrantul,  am parcat-o în curte și pe care o împresoară bălăriile. E forfotă și mișcare în jurul acelui loc și natură. Mașina Dacia și țara Dacia. Patria sufletului și drumurile nesfârșite.

Avem de-a face cu trei domenii simbolice:

1.      Banii. În jurul lor se derulează toată acțiunea. Ei sunt punctul central și centrul de interes al expoziției. Ei sunt dumnezeul zilelor noastre și mirajul puterii, bogăției și siguranței, un pol Nord într-o lume fără busolă.

2.     Anunțurile:  goana supraviețuirii. Drama emigrantului (non-cetățeanul) care nu mai are rădăcini și identitate, într-o societate care te depersonalizează și  care demitizează rostul și sensul existenței.

3.      Dacia. Cu rol simbolic de catalizator. E tărâmul Văii Plângerii și este originea și sensul originar.

Aceste trei domenii se împletesc într-un dans halucinant al trecutului, viitorului și prezentului, în ceea ce am putea numi sub un termen generic “biografia căpșunarului”. E o horă a zilelor noastre. E un solo show, adică o dramă la persoana întâi. Expoziția “Move along, nothing to see” este  impresionantă prin felul în care îmbină realitatea, arta,  biografia, performance art  și  arta conceptuală.

La finalul expoziției, pe un perete negru, ultima lucrare e un  semn - o plăcuță de marmură, care se pune pe monumentul funerar. Ea are gravat doar anul nașterii autorului(1982), iar bucata în așteptare e albă, neatinsă. Acest petec de marmură este piatra de boltă a expoziției, este “memento mori”,( omule aminteşte-ţi că ești trecător). Această planetă este butonul de la semnalul de alarmă.

Autor: Coralia Diana Ramneantu

De la sculptural la decorativ

Spațiul expozițional al Primăriei 

Timișoara

1 aprilie 2014- 15 aprilie 2014

Expoziţia  tinerilor studenți de la ceramică, din anul III, din cadrul Facultății de Arte şi Design Timişoara, rămâne deschisă vizitatorilor până în data de 15 aprilie 2014. Puteţi admira lucrările viitorilor absolvenţi în spaţiul expoziţional al Primăriei din strada Victoriei numărul 5, zilnic între orele 8-16, iar vineri între orele 8-14.

Lucrările tematice din ciclul celor trei ani de licenţă aparțin studenţilor: Corina Calen, Bogdan Dobrescu, Marian Ciuma, Ciprian Lupşa, Richard Grenchner, Florin Moişanu şi au ca scop sintetizarea  direcţiei artistice ca rezultat al activităţii de creaţie. Viitorii artişti ajung la un echilibru plastic prin expresia formelor cu funcţii decorativ-utilitare, prin libertatea formală a structurilor  care, dincolo de meşteşug, capătă valenţe estetice. Dincolo de diversitatea tematicilor abordate, fie că ne oprim atenția asupra formelor organice sau monumentale, regăsim confirmarea evoluției celor șase studenți, care au ales să-și însușească arta ceramicii.

Expoziţia este compusă din structuri ambientale, compoziţii modulare, obiecte decorativ-sculpturale cu teme variate, de la reinterpretarea vasului istoric, colajul ceramic abstract, până la obiecte reprezentând forme  geometrice, vegetale, acvatice sau antropomorfe. Ceramica sculpturală, prin formă și monumentalitate, întrunește virtuți artistice deosebite. Totemul dezvoltă volume și creșteri organice, ritmul de plin-gol devine decorativ fără niciun adaos ornamental. Obiectele conceptuale, simbolice, personalizate în direcții  de expresie  diverse intră în consonanță  cu tematica cvasifuncțională. Piesele incluse în expoziție pun la îndemâna vizitatorului o reală introducere în arta focului, revigorată prin noi perspective artistice de abordare.

Evenimentul  este organizat de Facultatea de Arte şi Design, Timişoara, coordonată de Conf. Univ. Dr. Vasile Lihor-Laza, Lector Univ. Dr. Gloria Grati, Lector Univ. Dr. Daniela Catona, Asist.Univ. Dr. Matei Gașpar, cu participarea secţiei de Istoria şi  teoria artei anul III din cadrul facultăţii.

Autori:   Elena Popescu, Lara Spravil

Foto: Andreea Doria 

Liliana Mercioiu Popa. Geometrie variabilă

Galeria Jecza

Timișoara

21 februarie 2014 - 5 aprilie 2014

Geometrie variabilă ne întâmpină în perioada 21 februarie - 5 aprilie 2014,  în spațiul expozițional de la Galeria Jecza, cu lucrările artistei timișorene Liliana Mercioiu Popa.

Expoziția cuprinde serii de lucrări grupate astfel încât fiecare perete al sălii ne trimite spre o altă etapă în evoluția corpurilor, pe care le putem observa în stare solidă în două zone ale sălii. Lucrările sunt organizate în serii și în funcție de tehnica folosită: Spații variabile, Structuri alerte, Vibrație luminoasă, Raporturi de forțe, O lume din procese, Vibrație joasă, Simultaneitate, Vibrație înaltă, Sistem dinamic și Spații variabile.

Interacțiunea dintre oameni devine interacțiunea dintre obiecte, care se angrenează, și acestea, ca figuri ale alterității în procesul comunicării. Se raționalizează prin materialitate, astfel încât materia participă la demersul artei de a se exprima. În locul trupurilor se contorsionează corpuri geometrice clasice și, prin urmare, forme ale dinamismului prin dialogul dintre materiale.

Dialogul ia amploare odată cu evoluția lucrărilor și a tehnicii utilizate. Corpurile geometrice se formează din îmbinarea unor simple linii, care, în prima serie de lucrări, respectiv grupajul de desene Structuri  alerte, sunt prezentate paralele, ca simple ustensile cu care urmează apoi a se opera construcția  propriu-zisă, prin transformarea lor în muchii și mai apoi în corpuri de sine stătătoare. Unghiurile rămân drepte la aceste prime corpuri, care se revendică din corpuri geometrice clasice ca stare inițială, care însă nu apare, dar nu în modul cu care ne-am obișnuit, ci participă la o mișcare care le transformă în corpuri deschise, de sine stătătoare, în mai multe dimensiuni. Geometria trece din bidimensional în tridimensional și devine astfel variabilă, după cum ne indică și titlul expoziției. Arta este in-formare, muchiile corpurilor nu rămân imobile, ci participă într-o stare anterioară expunerii, prin mobilitate, la un joc de roluri prin Raporturi de forțe constituite dintr-un ansamblu de obiecte din lemn. Astfel, lucrările materiale par simple instantanee în acest proces de modificare continuă a corpurilor prin rotirea muchiilor într-o continuitate din colțul unor unghiuri drepte, formând laturi goale în interior, uneori fără o muchie, dar susținute în dinamica suprafețelor existente cu cele deduse.

În cea de-a doua zonă a galeriei, avem de-a face cu un Sistem dinamic format din patru corpuri constituite pornind din centrii de susținere ai unui con, care însă nu se finalizează și apare într-o dinamică prin modificare unghiurilor oblice aparținând celor patru mediatoare ale celor patru corpuri perpendiculare pe axa mediană, pe sol și pe spațiul dinspre tavan, prin care se modifică continuu înălțimea și volumul corpului.  Cele patru corpuri sunt plasate astfel încât spațiul gol dintre ele, care permite trecerea oamenilor, să formeze încă un corp imaginar,  într-un joc al spațiului.

În altă serie de lucrări este utilizată tehnica colajului în continuarea acelorași motive, dar aici intervine și linia curbă care vine să contrasteze demersul anterior prin Spații, de asemenea, variabile. Această serie de lucrări dinamizează și prin tehnicile folosite, lucrările fiind fie desen, fie acrilic sau colaj pe carton.

Asistăm la un dialog al materiei, în prima fază, cu un eu interior, de această dată dinamic, la care artistă participă prin demersul său și îl transformă în instantanee ale unor replici și stări. Se problematizează forma, materia și pictura prin crearea unor tensiuni în cadrul cărora dinamica unor linii creează obiecte care se individualizează. Aceste Geometrii variabile constituie o expoziție la care publicul merită să participe ca martor al acestui demers și participant la dialog.

Autor: Nicoleta Papp

Artiştii băcăuani la ,,Anuala 2013’’

Galeria Frunzetti

Bacău

decembrie 2013

În fiecare an, artiștii băcăuani se întâlnesc la expozițiile organizate de Filiala Uniunii Artiștilor Plastici din Bacău. La ,,Anuala 2013’’ de la Galeria Frunzetti, în luna decembrie, peste cincizeci de artişti au adus realizările lor, opere în care au amestecat culoarea cu lumină şi căldură, oferind privitorilor pânze, oglinzi ale stărilor lor din timpul creaţiei.

Fereastra artistului Aurel Stanciu ne invită să privim dincolo, dând frâu liber imaginaţiei noastre. Am putea să vedem prin fereastră natura, pomul abia înflorit, ori pe acela ce, trist, îşi lasă frunzele ruginii să cadă, o grădină pe malul unui lac, o pădure, marea, muntele. Sau, poate acolo e oraşul, strada, maşinile, oamenii grăbindu-se la treburile lor. Sau, fereastra deschizându-se ne-ar putea lăsa să trecem într-o lume paralelă, în lumea celor dragi de dincolo, în lumea amintirilor sau a iluziilor noastre.

Aurel Stanciu

Din dreptunghiuri și pătrate de oglindă, din jumătăți de sfere mari, de dimensiunea unor măsline, Bianca Rotaru a realizat un mozaic inspirat. Pare o pasăre odihnindu-se pe un suport albastru, o pasăre care în zborurile ei a adunat poveşti.

E impresionantă bătrâna din tabloul lui Ovidiu Marciuc. Uşor aplecată, împovărată de gânduri, sprijinindu-şi bătrâneţea într-un baston, pare nehotărâtă. Stă între drumuri, într-o intersecţie, neştiind încotro să o ia.

Ovidiu Marciuc

Caii din tablourile lui Ilie Boca și ale lui Cristian Bandi reliefează iubirea omului față de animale, prietenia dintre ei.

Dani Zărnescu, alăturând roșu și negru sugerează triumful binelui. Ar putea fi triumful speranţei asupra deznădejdii, sau chiar al vieţii asupra morţii.

Dani Zărnescu

Ioan Burlacu, Gheorghe Franz, Silvia Tiperciuc, folosind tehnici neconvenționale au obținut efecte deosebite. Acoperind cu o transparenţă strălucitoare culorile suave, Gheorghe Franz a obţinut efectul de transcendere din real în fantastic. Ioan Burlacu, în lucrarea sa, a obţinut adâncimea din griuri şi negru asociate cu material lemnos. Silvia Tiperciuc a obţinut valuri, sau poate scări, din jumătăţi de tuburi de hârtie alăturate şi diferit colorate.

Au mai expus Cristina Ciobanu, Dorel Făcăoaru, Ion Zărnescu și mulți alții. În Anuala 2013, din Galeria Frunzetti se întâlnesc nume consacrate, cunoscute de mult timp privitorilor, cu nume noi care, prin lucrările lor, își croiesc drum, își găsesc loc în artă aspirând la recunoașterea publică.

Plecând din sălile expoziției rămâi mult timp impresionat de armonia, de ingeniozitatea și îndrăzneala celor ce-și doresc dialogul sufletesc dintre ei, prin lucrările lor, și privitori.

Autor: Ioana Enache

Foto: Ioana Enache

Bianca Rotaru

Cristian Bandi

Dani Zărnescu

Dorel Făcăoaru

Gheorghe Franz

 

Ionela Lazureanu

Mihai Chiuaru

Silvia Tiperciuc