22 octombrie 2012- 24 noiembrie 2012
Prin
idealurile pe care le impune, societatea contemporană transformă corpul uman în
materie primă. Obsesia faţă de corp a devenit în ultimii ani din ce în ce mai
pregnantă, lucru accentuat de către normele impuse de consumerism. Prin
lucrările sale, sculptorul Bogdan Rață eliberează trupul de prejudecăţi, şi
prin recompunerea structurii anatomice semnalează problema acestui narcisism
general.
Deformările
şi metamorfozele pe care artistul le produce pun în lumină trăiri psihice
precum frica, neliniştea, anxietatea şi ruşinea. Contorsiunile fizice sunt o
metaforă a transformărilor psihice pe care frustrările actuale le produc asupra
mentalului. Astfel că hibridizarea nu trebuie privită ca ceva grotesc, ci ca o
expresie a identităţii umane.
„Fragmentarea
corpului, abordarea uneori a unui limbaj ce pare hiperrealist, sunt mijloacele plastice cu ajutorul cărora
artistul operează în câmpul vizual, manipulând privitorul și conducându-l spre
o percepție exacerbată emoțional. „Încercare de a păstra viața” oferă imaginea
unui corp suferind, emaciat și chinuit, în care apa, ce se adună în scobiturile
ce dezvăluie degradări masive, sugerează viața fragilă, care încă mai
pâlpâie.”(Ileana Pintilie, revista Arta)
Rață
multiplică diferite părţi ale corpului, precum degete sau urechi, şi le combină
în noi „forme de viaţă”. Aceste replici ale realităţii, expuse în deplina lor
vulnerabilitate, manipulează privitorul şi îi produc acestuia stări de
nelinişte.
Artistul se autoportretizează deseori, el
mărturiseşte că îşi ia propriul trup ca model, repetându-şi în mod obsedant
propria imagine. Materialele folosite conferă un aspect industrial lucrărilor,
lucru care completează temele abordate. Artistul consideră că punând accentul
pe învelişul fragil, atrage mai bine atenţia asupra pielii, care este graniţa
între ceea ce se poate vedea şi ceea ce suntem cu adevărat.Autor: Rebeca Sale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu