joi, 21 mai 2020

ADMITERE MASTER ISTORIA ARTEI, PATRIMONIU, CURATORIAT -IULIE 2020

<<În anul 2020, întreg procesul de admitere la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) se desfășoară exclusiv online.>>

Proba de concurs va conține:
1.CV in format Europass
2. Lista lucrărilor publicate cu articole in extenso (dacă este cazul)
3. Proiect de cercetare. Acesta constă în prezentarea unui proiect personal de cercetare și creație artistică, în specificul programului de studiu. Proiectul va fi conține 5-15 pagini, incluzând text și imagini.

Calendar admitere:
Perioada de înscriere: 6-22 iulie 2020
Afișarea rezultatelor: 24 iulie 2020
Confirmarea locurilor: 24-30.07.2020
Afișarea rezultatelor finale : 31.07.2020

Mai multe informații generale despre procesul de admitere online:

Prezentarea programului de studiu:

Programul de master ”Istoria artei, patrimoniu, curatoriat” își propune să formeze cercetători în sfera artelor vizuale și a patrimoniului, precum și operatori culturali, muzeografi, istorici şi critici de artă, curatori, manageri de instituții culturale, galeriști, cercetători ştiinţifici şi experți în domeniul patrimoniului, comentatori media în zona artelor vizuale.
În contextul european și mondial actual, în care industriile culturale și creative joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală, dar ținând cont și de dezvoltarea accelerată la nivel local a peisajului cultural, favorizată de desemnarea Timișoarei drept Capitală Europeană a Culturii în 2021, programul de master ”Istoria artei, patrimoniu, curatoriat” este orientat, pe parcursul celor doi ani de studiu și practică, atât către asimilarea și aprofundarea cunoștințelor de specialitate din domeniile vizate, cât și către dezvoltarea capacităților de elaborare și implementare de proiecte culturale, sub îndrumarea cadrelor didactice, în colaborare cu colegii de la specializările vocaționale din cadrul Facultății de Arte și Design și în parteneriat cu cele mai importante instituții și organizații culturale din Timișoara. Programul se adresează absolvenţilor studiilor de licenţă din domenii diverse: istoria şi teoria artei, arte vizuale, design, filosofie, istorie, arheologie și alte științe umaniste, dar și din câmpul științelor sociale, precum economie, ştiinţe ale educaţiei, ştiinţe politice, sociologie și altele.

Absolvenții programului își vor dezvolta abilități și competențe de înțelegere și analiză a fenomenelor culturale, în special din zona artelor vizuale. În decursul celor doi ani se vor urmării: utilizarea adecvata a limbajului de specialitate al istoriei artei, a termenilor tehnici si a conceptelor de baza din domeniul istoriei artelor, elaborarea de proiecte curatoriale sau editoriale în domeniu, proiectarea si realizarea de expoziții si alte activități muzeale.
De asemenea, își vor construi și exersa abilități de management și de promovare atât a actului cultural și a instituțiilor de artă contemporane, cât și a patrimoniului material, în diferitele sale forme.

Printre disciplinele parcurse în anul I se numără: Evoluția criticii de artă, Studii curatoriale, Experiment în  artele vizuale contemporane, Conservarea patrimoniului, Etică și integritate academică.
În anul II studenții vor aprofunda tematicile din cadrul disciplinelor: Artă regională, Filosofia artei, Managementul proiectului cultural, Hermeneutică și creație.

marți, 11 decembrie 2018

CALL FOR PAPERS. Conference ART, MEMORY AND IDENTITY

The Faculty of Arts and Design, West University of Timisoara, welcomes proposals for the 2019 Conference in the field of the history and theory of arts, which will be held in Timisoara in April 10-11. The conference is dedicated to ”Art, memory and identity” and is open to scholars and PhD candidates in history and theory of art, anthropology of art, philosophy, and visual artists.

During the history, social, religious and political programs and ideologies benefited from the capacity of arts to convey important messages directly to the minds and hearts of the people. From commissioned portraits of powerful people to memorials and triumph arches, visual arts participated in remembering the past, in spreading values and ideas, in creating lineages and identities. In the contemporary world, artists often demonstrate the aspiration to participate into the society (re)construction, and their voices become more and more critical of the well established institutions, state-sanctioned collective memory or official versions of the past.

The Conference aims to explore the connections between art, memory and identity, to examine how artists deal, deliberately or not, with the collective past and present. From papers that investigate how social memory impacts on artistic creation to works focusing on how art contributes to (re)shaping a common identity, theoretical perspectives and applied research are equally welcome. While contributions on any type of artwork will be considered, public art is a focus of the conference.
The Conference languages are English and Romanian.

DEADLINE
Please send a short presentation and an abstract of no more than 300 words to andreea.lazea@e-uvt.ro and secretariat.arte@e-uvt.ro. The deadline for proposal submission is February 1, 2019. Authors invited to attend the conference will be notified by 20th of February.

EXPENSES
There is no conference fee.
Limited financial assistance is available for travel costs reimbursement. The request for travel support must be submitted with the proposal.
Accommodation will be provided subject to availability.

joi, 14 iunie 2018

ADMITERE MASTER ISTORIA ARTEI, PATRIMONIU, CURATORIAT

CALENDAR ADMITERE:
Înscrieri: 9-16 iulie 2018
Desfășurarea probelor de concurs: 18-19 iulie 2018

PROBELE DE CONCURS

Proba 1. INTERVIU PE BAZA PORTOFOLIULUI 

Portofoliu va conține următoarele :
a. CV care să conțină informații personale, activități sau preocupări care să dovedească interesul pentru domeniile istoria artei, curatoriat, patrimoniu, limbi străine cunoscute

b. Lucrarea de licență în copie

c. Listă de lucrări publicate (dacă este cazul) d. Certificatul de competență lingvistică (în copie) Se notează cu admis / respins

Proba 2. PREZENTAREA PROIECTULUI PERSONAL DE CERCETARE 

Proba de examen se susține oral în fața comisiei de examen și se notează cu note de la 1 la 10.

Proiectul personal de cercetare va conține maximum 3 pagini (aproximativ 9000 de semne) cu referire la tema de cercetare, structura și organizarea conținutului temei de cercetare, trimiteri bibliografice, etc.

Proiectul personal și punctele (a), (b) și ( d) din portofoliu vor fi prezentate în format scris și digital pe suport CD/DVD/STICK și vor fi depuse la înscrierea candidatului, odată cu dosarul de înscriere.

Lucrarea de licență (c) va fi prezentată doar digital pe același suport CD/DVD/STICK Domeniul de licență studiat și finalizat anterior nu restricționează înscrierea la acest program

Domeniul de licență studiat și finalizat anterior nu restricționează înscrierea la acest program de master.

Programul de master ”Istoria artei, patrimoniu, curatoriat” își propune să formeze cercetători în sfera artelor vizuale și a patrimoniului, precum și operatori culturali - muzeografi, curatori, manageri de instituții culturale, galeriști, critici de artă, operatori media. Absolvenții programului își vor dezvolta abilități și competențe de înțelegere și analiză a fenomenelor culturale, în special din zona vizualului, de-a lungul celor doi ani în care vor studia discipline variate și complementare. De asemenea, își vor construi și exersa abilități de management și de promovare atât a actului cultural și a instituțiilor de artă contemporane, cât și a patrimoniului material, în diferitele sale forme. În contextul european și mondial actual, în care Industriile culturale și creative joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală, dar ținând cont și de dezvoltarea accelerată la nivel local a peisajului cultural, favorizată de desemnarea Timișoarei drept Capitală Europeană a Culturii în 2021, programul de master ”Istoria artei, patrimoniu, curatoriat” este orientat, pe parcursul celor doi ani de studiu și practică, atât către asimilarea și aprofundarea cunoștințelor de specialitate din domeniile vizate, cât și către dezvoltarea capacităților de elaborare și implementare de proiecte culturale, sub îndrumarea cadrelor didactice, în colaborare cu colegii de la specializările vocaționale din cadrul Facultății de Arte și Design și în parteneriat cu cele mai importante instituții și organizații culturale din Timișoara. Programul se adresează absolvenţilor studiilor de licenţă din domenii diverse: istoria şi teoria artei, arte vizuale, design, filosofie, istorie, arheologie și alte științe umaniste, dar și din câmpul științelor sociale, precum economie, ştiinţe ale educaţiei, ştiinţe politice, sociologie și altele. 

ADMITERE STUDII DE LICENȚĂ: ISTORIA ȘI TEORIA ARTEI


CALENDAR:
Perioada de înscriere: 9-18 iulie 2018
Susținerea probelor: 19-20 iulie 2018


PROBA CONCURS
Proba 1. Evaluarea unui ESEU redactat anterior înscrierii și depunerii dosarului de concurs – eliminatorie 

Eseul - scris pe orice temă corelată istoriei sau teoriei artei - trebuie să fie coerent și expresiv și să prezinte argumente în sprijinul ideilor formulate de candidat. 
Vor fi evaluate: 
a) capacitatea de exprimare coerentă a ideilor; 
b) capacitatea de a elabora argumente în sprijinul ideilor formulate. 

Eseul va fi semnat și predat secretariatului admiterii, la înscriere, odată cu depunerea Dosarului de concurs. 
Evaluarea se va face prin admis /respins 

Proba 2. INTERVIU Proba de examen se susține în plenul comisiei de admitere și constă în susținerea eseului prezentat la proba eliminatorie. 

Vor fi evaluate: 
a) capacitatea de a exprima oral, sintetic, conținutul eseului 
b) capacitatea de a argumenta ideile formulate și prezentate în eseu. 
Se acordă note de la 1 la 10. 

Bibliografie: 
Gombrich, Ernst, Istoria artei, Pro Editura, 2007 
Oprescu, George, Istoria artei, Meridiane, București, 1986, 5 vol.

Programul de Studii de licenta Istoria si teoria artei propune o structură pluridisciplinară de materii istorice şi teoretice, dar şi cursuri cu aplicabilitate practică, cerinţe ale societăţii de astăzi. În anii de studiu sunt urmărite cultivarea vizualităţii, dezvoltarea capacităţilor de sinteză a informaţiei şi de analiză critică şi oferirea unei instruiri de specialitate în domeniul istoriei artei, atât ca fapt în sine cât şi ca aspect al istoriei culturii, permiţând studenţilor să se orienteze către diverse arii şi epoci.
Programul urmarește tezaurizarea şi difuzarea valorilor artei, spiritualităţii, culturii şi civilizaţiei umane; promovarea gândirii istorice şi critice în contextul înnoirii şi înlocuirii cunoştinţelor şi mijloacelor de expresie artistică; formarea de profesionişti ai domeniului, performanţi în raport cu exigenţele actuale la nivel internaţional, şi, implicit, participarea domeniului românesc al istoriei şi teoriei artei la dezvoltarea acestui sector pe plan universal; afirmarea identităţii cultural artistice naţionale; dezvoltarea societăţii româneşti sub forma unui stat bazat pe valori culturale.

vineri, 8 iunie 2018

Offline- un proiect al studenților secției Istoria Artei, Patrimoniu, Curiatoriat, Master an I din cadrul Facultății de Arte și Design Timișoara



Galeria Mansarda
Timișoara
15 mai 2018 - 5 iunie 2018


Echipa curatorială este formată din studenții secției Istoria Artei,
Patrimoniu, Curiatoriat, Master an I din cadrul Facultății de Arte și
Design Timișoara, sub coordonarea Prof. univ. dr. Ileana Pintilie.

Echipa curatorilă: Ioana Terheș, Claudiu Vladu, Delia Apostu, Denis Armăsaru, Alexandru Babușceac, Flavia Bălan, Mariana Bejinaru, Cosmin Budriș, Gabriela Ciucă, Lavinia Giurgiu, Cristina Iovițoni, Bogdan Sandu


Concept:


Mijloacele de comunicare puse la dispoziția publicului larg, prin multitudinea acestora, reprezintă o realitate cu o însemnată și prielnică influență asupra artei și a întregului procedeu artistic, impunând totodată și depistarea tuturor noilor condiții și consecințe astfel create. 
Apariția și dezvoltarea rețelelor de comunicare online a generat,, odată cu trecerea timpului, un fenomen de izolare și însingurare a individului și tendința de a stărui asupra laturii nefericite a vieții, ducând până la forme agresive de dezechilibru. În felul acesta, putem vorbi despre situația actuală, cea în care rețeaua electronică s-a infiltrat în toate domeniile activității umane, iar cazul creației artistice nu a rămas de neatins de către acest "virus" modern. 
Mediul real, palpabil, ajunge să fie întru totul juxtapus formatului digital, iar posibilitatea întreruperii conexiunii oferă o stare latentă de amorțeală, o pauză a existenței în arealul virtual. În contextul de față, rolul artei este acela de a dezvălui latura misterioasă a lumii, de a face vizibil invizibilul însuși prin stilul ei, eliminând dependența față de societatea de consum. Problema astfel conștientizată și realizarea unei conexiuni cu mediul înconjurător necesită o analiză amănunțită, căci odată cu încetarea de a se recurge doar la intermediul unei comunicări verbale concretizate la fața locului, se pot încărca mesaje ce crează ansambluri de noi raporturi, care prin reproducere pot schimba și altera conținutul.
Hashtag  este atașat   mediului  virtual, rețelelor virtuale dar și indivizilor virtuali, care din umbra anonimatului pot ataca  nestingheriți și în cele mai vexatorii moduri,  orice persoană, idee sau postare. Paradoxal, deși atacurile au loc în mediul virtual,  acestea au capacitatea de a imprima celor vizați  o suferință cât se poate de reală, vizând în definitiv o latură a personalității (virtuale dar importante). În  contrapondere, offline-ul devine o zonă sigură  pentru cel care are curajul să se prezinte, să se manifeste și să se expună, va înfrunta inevitabilele critici sau atacuri,  venite de data aceasta din partea unor persoane în carne și oase, fiind astfel nevoite să își asume  comportamentul  și comentariile livrate în mod direct.
În contrast cu termenul „hashtag”, care pune eticheta de accesibil tuturor, offline-ul ne permite interacționarea, renașterea celor două elemente ce stau la baza umanității: relațiile interpersonale și transmiterea de emoții. Lucrările de artă pot deveni în acest caz o modalitate prin care privitorul este pus față în față cu trăirile și ideile artistului, intrând în direct contact cu acestea. Se constituie astfel un context, în care socializarea devine esențială, conexiunea creată prin contactul prelungit al celor două categorii, cea formată din artiști și cea din auditoriu, îndeamnă la descoperire, la accesarea resurselor interioare, mergând până la ideea de catharsis, în care se realizează purificarea spiritului cu ajutorul artei prin participarea la fenomentul artistic pus în scenă.
Fiind o modalitate de căutare, hashtag-ul, ușurează cercetarea grupată în jurul unui concept, fiind “conectat la un mediu specific”, mediul specific reflectat de toți participanții acestui proiect, prin limbajele, viziunea și conceptele lor. Odată deconectați de la tot ceea ce reprezintă mediul online în sine și toată conexiunea cu spațiul social media, nu ne rămâne decât să ne întoarcem spre zona tradițională a artei, ajungând până la paleotehnici (de ce nu?). În acest fel, se pot evidenția trăirile fiecăruia accentuate prin tehnicile specifice de lucru, odată ce artistul a rămas fără "acoperirea" mediului online, prezentându-se  astfel o paletă largă de medii, prin desen, pictură, colaj, sculptură, obiect, ready-made, fotografie, intervenție pe fotografie și video.


Artiști:
Andrei ARION


2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Grafică.
Stomac #4, Ulei, email pe pânză, 300 x 200 cm, 2018
Conceptul lucrărilor este construit în jurul nucleului dezechilibrului personal, Andrei Arion dând naștere ipohondriei și a gândurilor paranoice capabile de a acapara întreaga atenție.
Tehnica de execuție se fundamentează prin aplicarea de straturi multiple, acestea fiind într-o continuă modificare a compoziției, pictura schimbându-se de la o ședință de lucru la alta, ajungându-se uneori la acoperirea straturilor anterioare aproape în totalitate, acestea afectând structura finală într-un mod evident. Asemeni fluxului informațional în continuă schimbare, unde unele subiecte se evidențiază mai mult decât celelalte pe platformele virtuale, o parte din petele de culoare reușesc să ajungă la suprafață, altele în schimb contribuind doar prin materialitatea stratului gros.
Acest tip de abordare poate să fie privit din mai multe perspective: atât din perspectivă fizică, unde lucrările denotă o chimie și fizică simplă, argumentată prin folosirea mixtă a materialelor și tehnicii, dar și din perspectiva mesajului transmis ce creează o paralelă psihologică între artist și privitor, transmițându-se astfel o legătură combinativă a propriilor temeri. Această utilizare a direcțiilor este planificată să arate propriile trăsături ale personalității artistice și psihologice ale acestuia. – Claudiu Vladu.

Andrada UȘVAT

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Foto – Video;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Fotografie - Video procesarea computerizată a imaginii.

Expoziții
2017, Bienala Internațională de Fotografie Interfoto, Galeria Mansarda a Facultății de Arte și Design, Timișoara, România;
2017, Amprente - Salonul anual al artelor vizuale, Ediția nr. 87, Muzeul de Artă Timişoara, România;
2017, Tradiţii şi experimente în fotografia academică,  Muzeul de Artă Timişoara, România.

Numen, Mixed media, 50 x 40 cm, 2018
Colajul realizat în tehnică mixtă al artistei, Andrada Ușvat este o lucrare cu o esență sensibilă și intimă. Materialul folosit cu preponderență este părul, un organ al asimilării și acumulării energiilor fine din Cosmos.
Elementele podoabei capilare devin receptori naturali care atrag energia vitală în spațiul corpului. Tributul artistei este dedicat legăturii umane cu lumile superioare și subtile, declanșând prin structura și conexiunile create, un soi de forțe mistice și magice.
Este adus în discuție contrastul dintre fetiș și fobie, ca reacție la materialul de bază folosit. Firele de păr se răspândesc într-o rețea haotică, dar naturală, sugerând mediul online. Două fragmente de portret, anume un ochi și o gură, sunt încastrate în aglomerația de resurse, simbolizând o lume socială în care simțurile de bază devin inutile în spațiul virtual. Părul este un conductor al legăturilor multilaterale, în timp ce fragmentele de portret sunt un diapazon larg care recepționează undele virtuale. Se transpun și transmit acumulări în directă legătură cu autoarea, părul reprezentând matrița care îi păstrează acesteia memoria și ADN-ul. – Mariana Bejinaru.


Mariana BEJINARU și Andrada UȘVAT
Supplicium, Video, 08:03 minute, 2018
Toate acțiunile noastre asupra podoabei capilare, oricât de drastice sau șocante, sunt orientate spre un scop bine definit: proiectarea unei anumite imagini. În mod similar, construirea imaginii virtuale, a alter ego-ului din online,  se face în mod intenționat, astfel încât, oricât de apreciată sau controversată ar fi această imagine, ea reprezintă rezultatul  unor alegeri clar definite.
Tunderea agresivă a părului este asociată pierderii statutului social, sluțirii în scop de pedeapsă sau de umilire, depersonalizării din mediul carceral. Neagă personalitatea individului printr-o intervenție categorică într-o zonă intim legată de decizia personală.  În același mod acționează și hărțuirea cibernetică, cyber-bullying-ul care implică folosirea tehnologiilor informației și comunicațiilor cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat și ostil un individ sau un grup. Individul pierde controlul asupra imaginii din mediul online și se vede agresat virtual prin comentarii vexatorii, prin tag-uri  în imagini și contexte compromițătoare, nedorite, ca și intervenția agresivă asupra părului care se reduce în final la o traumă, la o pierdere a identității, a sinelui social. Agresiunile în mediul virtual cauzează o mutilare a imaginii de sine, la fel cum sluțirea prin tundere nu poate fi uitată după actul traumatic al tăierii, fiind în mod continuu prezentă. – Flavia Bălan.

Mariana BEJINARU
2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Istoria artei, patrimoniu și curatoriat;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Conservare și Restaurare.           
                                      
Expoziții
2017, Salonul Studenţesc de Artă Religioasă Ediția XXXV – a , Petroşani, Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani, România;
2018, Medievalia, Centrul Multifuncțional Bastion, Timișoara, România.

Phenome - Num, Colaj foto, 100 x 70 cm, 2018
Această serie de fotografii închide ciclul Numen-Supplicium. Este subliniat fenomenul de bullying și relația dintre victimă și agresor. Privind îndeaproape în contextul social media se remarcă un dezechilibru de forțe caracteristic bullying-ului tradițional. În mediul electronic anonimitatea și distanță fizică definesc interacțiunea dintre persoane.
Agresorul manipulează prin competențele sociale și digitale, atrăgându-și victima într-un dans periculos al acțiunilor și emoțiilor. Gesturile blânde cu care începe se transformă în acte de cruzime și violență, relevând caracterul lipsit de empatie al agresorului, orgoliul și superficialitatea relațiilor umane. Forma de abuz este emoțională și fizică, acțiunea fiind intenționată și repetată. Silueta fantomatică a acestui incubus își învăluie victima și o copleșește, rănind-o, umilind-o, provocându-i durere. 
Duetul macabru se intensifică pe măsură ce agresorul își consumă victima, hrănindu-se cu suferință acesteia. Finalul nu are loc până când devorarea nu va fi completă, sufletul ciuntit la fel ca și părul. Efectele sunt fatale, corpul torturat cedează, depresia și anxietatea se instalează ca un virus în sfera emoțională. Strategia și capcana au fost eficiente, victima este izolată în decorul tenebros al mediului virtual. – Mariana Bejinaru.
Lorin BLAJ

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Sculptură - materie și concept;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Sculptură.  

Expoziții
2018, Super nul, Spațiul expozițional  Misc., Timișoara, România.

Fotoliu, Obiect ready made/ Mixed media, 73 x 70 x 83, 2017
Transpunându-și viziunea prin neconvențional, sculptura lui Lorin Blaj este smulsă din contextul obișnuit care prin structură, exemplificare și tridimensionalul palpabil demonstrează nelimitatele posibilități de metamorfozare a materiei. 
Nu se mai poate vorbi strict despre un obiect, ci despre un obiect reabilitat și reinterpretat de către acesta în așa măsură încât i-au fost înzestrate sculpturii propriile viziuni și puncte de vedere față de mediul înconjurător. Într-o concepție raționalistă, își transpune lucrarea deconectându-se de la virtual și conștientizând agresivitatea regăsită acum în societatea de consum, dezasamblând și reconstruind din masa plastică un corp nou. 
Prin utilizarea suprapunerii straturilor în decompresiunea materialului,  acesta suprapune de fapt stări, accentul căzând pe seama hazardului, aducând la suprafață modul în care se confruntă cu obiectele cotidiene abandonate, provenite din mediul urban și industrial. Creează astfel o legătură cu noile generații prin intermediul manifestării întreprinse cu ajutorul foliei plastice, transparența acesteia însumând întâlnirea a două realități, a trecutului și a prezentului. – Ioana Terheș

Cosmin BUDRIȘ

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Istoria artei, patrimoniu și curatoriat;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Conservare și Restaurare

Expoziții
2017, Ritocco, Biblioteca Județeană Timiș Secția De Artă, Bastionul Therasia Timișoara, România;
2018, Medievalia, Centrul Multifuncțional Bastion, Timișoara, România.

Circuit Breaker, Video, 04::00 minute, 2017 - 2018
Rapiditatea și amploarea dezvoltării internetului ca spațiu virtual de informare, comunicare, de divertisment și chiar spiritual a depășit orice barieră. Majoritatea aspectelor din viața societății contemporane au loc în mediul virtual. Cantitatea și diversitatea informațiilor dar și anonimitatea comunicării prin intermediul textului și imaginilor digitale, reprezintă o provocare în privința normelor și convențiilor tradiționale.
Pe măsură ce tehnologia avansează se observă un exod în masă din cadrul real și elementar. Izolarea în lumea comunităților online face necesară o reevaluare a modului în care cyber-spațiul induce o nouă formă de a privi natura în sine și experiența autentică în societatea postmodernă.
Aparent posibilitățile sunt nelimitate, tehnologia mai multor dimensiuni reușind să stimuleze toate simțurile de bază, ansamblul însă poate deveni un fals sumbru în contextul realității.
Proiecția Circuit Breaker este o reflexie a întrebărilor pe care omul contemporan le are în fața acestor evenimente. Propunerea pe care artistul Cosmin Budriș o lansează este aceea de a medita și a aprofunda într-un cadru natural neartificial, încă prezent și parte a vieții și societății actuale. – Mariana Bejinaru.

Vanesa DEAC

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Pictură - surse și resurse ale imaginii în pictura contemporană ;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Pictură.    
                                                                                 
Expoziții
2015, Folded, D’arc the Bar, Timișoara, România.

Spam, Tehnică mixtă, 150 x 120 cm, 2018

Vanessa Deac atinge un subiect de actualitate în societatea zilelor noastre prin însăși suprasolicitarea informațională a utilizatorilor rețelelor sociale puse la dispoziție, marcând astfel secolul XXI.
Dacă acțiunea de „spam” se distinge prin caracterul agresiv, repetat și mai cu seamă prin privarea dreptului de alegere a conținutului, ea exemplifică trăiri și senzații relevante realității curente. Îndeamnă la descoperirea elementelor ce compun un dezechilibru al vieții de zi cu zi, deoarece mare parte din acțiunile noastre, sunt dictate de către mediul înconjurător, îndreptând omul spre o rutină accentuată, fără rezultate evidente spre o posibilă evoluție. Aceasta cercetează și construiește un spațiu în compoziția picturii prin utilizarea colajului drept limbaj de comunicare, alcătuit din conținuturi imprimate a unor elemente a căror postură variază de la zona industriei fashion-ului, la politică, entertainment sau ecologie, oferind totodată și o identitate anonimă fiecărui element în parte. Este pus accentul îndeosebi pe atitudinea defectuoasă a societății de a pune presiune pe ideea de perfecțiune a unei femei a cărei strălucire și frumusețe rămâne nealterată în timp.
Urmărește un proces complet de regăsire a propriei identități prin exprimarea unei dorințe de a se deconecta dintr-un spațiu încorporat informațional, printr-o solicitare neîntreruptă a căror referință diminuează vigoarea și prospețimea imaginației și a puterii creatoare. – Ioana Terheș.

Robert ECLE

2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Conservare – Restaurare.       
   
Expoziții
2017, Vis de decembrie, Galeria Helios, Timișoara.
2017, Salonul anual de artă vizuală din Drobeta Turnu Severin, Casa artelor, Drobeta Turnu Severin, România;
2018, Medievalia, Centrul Multifuncțional Bastion, Timișoara, România.

Post-resemnare, Ulei pe pânză, 30 x 40 cm, 2018

Compoziția lucrării realizată de către Robert Ecle atinge un punct sensibil prin cromatica propusă, accentul de culoare aplicat în zona ochilor întredeschiși îndrumând privitorul spre conștientizarea oboselii generate prin surplusul tehnologic, în speță datorat rețelelor virtuale dedicate comunicării. Dorește să atragă atenția asupra renașterii omului în societatea modernă prin concentrarea asupra vieții într-un context la naturii primordiale.

Offline este el, cel din spatele fiecărui chip marcat de timp, asupra căruia lumina arsă de conexiuni aprinse a lăsat urme adânci. Offline sunt eu, cel din spatele lui, al oricărui instinct stins, care strigă după vânt și ploi.
Offline ești tu, cel din spatele privirilor care se pierd în ceruri neumblate, neatinse, nesimțite. Într-o societate a vitezei, suntem ceea ce ne oprim să fim, iar de fiecare dată în care ne acordăm timp să fim, universul se întâmplă. Inspiră artă, expiră-te pe tine, eliberat de tot ceea ce te chinuie. Offline este o mișcare, iar tu faci parte din ea! –  Gabriela Ciucă, Robert Ecle.

Atila GOMBOȘ

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Foto – Video;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design Fotografie - Video procesarea computerizată a imaginii.    

Expozitii
2017, Bienala Internațională de Fotografie Interfoto, Galeria Mansarda a Facultății de Arte și Design, Timișoara, România;
2017, Amprente - Salonul anual al artelor vizuale, Ediția nr. 87, Muzeul de Artă Timişoara, România;
2017, Tradiţii şi experimente în fotografia academică,  Muzeul de Artă Timişoara, România.

Concomitent 1, Print pe pânză, 100 x 70 cm, 2018

După cum bine știm, comunicarea, relațiile interumane, interacțiunea, gama întreagă de sentimente, gânduri și stări izvorâte din acestea sunt principalele resorturi care stau la baza existenței sociale. Fără sentimente, fără factorii care le declanșează, am fi doar niște roboți minusculi care se îmbolnăvesc, trăiesc o viață pentru a-și îndeplini un rol mai mult sau mai puțin predestinat, se scurtcircuitează pe parcurs, iar în final sunt scoși din uz pentru a fi înlocuiți de alții. Totuși, cei mai mulți dintre noi nu ne percepem existența ca fiind efemeră, în termeni atât de reci. Din fericire pentru unii sau din nefericire pentru alții, ajungem să ne redescoperim pe noi înșine, în raport cu alteritatea care ne-a marcat destinul. Cel mai adesea relațiile se împotmolesc atunci când suntem văduviți de beneficiul real al contactului cu alteritatea veritabilă, Celălalt dovedindu-se a fi fost doar un substitut ineficient (și insuficient) pentru nevoia reală de Altul.
Consider că întâlnirile în viață nu sunt, cel mai probabil, întâmplătoare, însă sunt decisive. Numai întâlnirea cu Altul (ca revers sau negativ metafizic al propriului Eu) poate duce eventual la cunoașterea acestuia și la depunerea unui efort voluntar în vederea transformării și acomodării reciproce. În acest fel, deschiderea spre Altul este singura în măsură să ducă la descoperirea Celuilalt – ca tovarăș de drum, seamăn și prieten al nostru. – Atila Gomboș.

Constantin HUȚANU

2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Fotografie - Video procesarea computerizată a imaginii.       

Expoziții
2016, Bienala Internațională de Arte Miniaturale, Galeria Mansarda a Facultății de Arte și Design, Timișoara, România;
2017, Mimesis, Muzeul de Artă Timișoara, România;
2017, Tradiţii şi experimente în fotografia academică,  Muzeul de Artă Timişoara, România.

Povestea Cui, Fotografie digitală/ Print pe hârtie, 40 x 35 cm, 2017

Într-un spațiu în care fotograful este considerat un cronicar tăcut al timpului său, Constantin Huțanu, își plasează fotografiile într-o strânsă relație cu societatea, resimțită drept cunoaștere și, astfel, drept putere.
Povestea Cui constituie o lucrare despre oamenii drept observator al lumii, acei oameni care îl înconjoară pe artist în viața de zi cu zi și îl influențează la tot pasul. Autorul deconstruiește din figurativ și recompune în figurativ lucrările cu ajutorul „corpului” cuielor, dezbrăcând în acest mesaj subiectul de haină, îi înlătură pielea și îi smulge pulpa, în urmă rămânându-i doar structura scheletului. Spectatorului i se oferă din acest moment șansa de a se identifica și a da o definiție a ciclicității și a timpului personal.
Unde lumea reală și lumea virtuală sunt conectate deopotrivă sub același timp prezent, actul artistic vine în completarea legăturii create oferind alternativa deconectării și creării unei alte lumi paralele acestora prin care putem deține puterea de a modela, șlefui și educa. – Gabriela Ciucă.

Lera KELEMEN

2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Grafică.     

Expoziții
2017, Colectia de carte bibliofila Fundația Triade, Timișoara, România;
2018, Super nul, Spațiul expozițional Misc., Timișoara, România.

Crystallography Lab machine poetry Book, Carte obiect, mixted media, 12 x 15 cm , 2018

Crystallography Lab sau Laboratorul de cristale  este o carte ce cuprinde texte (încadrate sub termenul de poezie mecanică) colectate de pe mașinăriile ce operează în Laboratorul de Prelucrare a Cristalelor al Universității de Vest din Timișoara. Lucrarea folosește ca punct de plecare un proiect de cercetare anterior cu titlul Institutional Mapping as Self – Critique în care am folosit mijloace apropriate pentru a produce o cartografiere a instituției de cercetare ISIM, îndreptând atenția spre elemente de mediu precum spațiu, mașinării și text ca dispozitive de instruire.
Dezvoltarea tehnologică a condus la mecanizarea reacțiilor și a micro – gesturilor ce survin din intimitatea omului cu mașinăria. În timp ce mașina devine generatorul, omul devine utilizator. Mașina se impune astfel ca entitate independentă, autoritară și aproape rațională prin folosirea de mijloace lingvistice.
Cartea este prezentată ca un manual de instrucțiuni textuale și vizuale, simulând spațiul de lucru. Lera Kelemen.

Elena LANGĂ

2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Grafică.     

Expoziții
2016, Simpozionul Ex-Libris Brâncuși, (Ploiești, București, Târgu-Jiu, Constanța, Vaslui, Bârlad, Târgoviște, Drobeta Turnu-Severin, Turcia, Grecia, Bulgaria), România;
2016, XVI International Biennale Small Graphics And Exlibris Ostrów Wielkopolski, Polonia;
2016, Bucharest International print Biennale, România.

DICK KERR, Mixted media, 22 x 10 cm, 2018

Lucrarea cu caracter feminist a Elenei Langă are ca sursă inspiraţională un episod din istoria recentă a emancipării femeilor. Semnificația lucrării are o dublă valență, putând fi interpretată atât ca un tribut adus reprezentantelor fotbalului feminin, ca un semnal de alarmă asupra stigmatului existent chiar și după 100 de ani. Povestea din spatele lucrării prezintă cazul unui grup de femei care au revoluționat lumea fotbalului feminin în Anglia pe parcursul Primului Război Mondial, „DICK KERR LADIES” reușind să depășească caracterul opresiv în ceea ce privea drepturile femeilor.

Din punct de vedere al interpretării obiectelor folosite, absorbantele de îngrijire intimă aflate în prelungirea crampoanelor au scopul de a sugera o ironie adusă corpului feminin, mult prea fragil, în schimb, gheata de fotbal poziționată deasupra acestora constituie greutatea, opresivitatea și elementul masculin sprijinit pe obiectele văzute drept un tabu atribuit feminității. Componentele lucrării fuzionează creând un obiect controversat, devenit imposibil în urma acestei asocieri, gheata de fotbal pierzându-şi utilitatea în momentul în care se sprijină pe vata comprimată.- Claudiu Vladu

Bogdan MATEI

2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Grafică.     

Expoziții
2016, Bienala Internationala de Miniatura, Galeria Mansarda, Timișoara, România;
2017, The Room, Fundația Triade, ArtEncounters, Timișoara, România;
2017, Colectia de carte bibliofila Fundația Triade, Timișoara, România.

Fără titlu, Mixted media, 50 x 70 cm, 2018

Prin seria sa de lucrări, Bogdan Matei realizează un mix complex ce îmbină ironia, autoironia, sarcasmul și cinismul bazat pe un mediu de exprimare sintetizat și brut, lucrările având capacitatea de a exista mai departe de suport și tehnică.
Privite inițial drept un clișeu deschis ce în primă fază ar trebui să atragă ridiculizarea, acesta creează o amprentă specifică, un concept vizual original. Maniera de abordare a tehnicii de execuție conectează privitorul la un mediu specific al propriei gândiri a artistului despre sine, fiind într-o strânsă legătură cu lumea artei și a propriei persoane. Autoironia se bazează pe ideea unei dezamăgiri alimentate de momentul conștientizării poziției și felul în care este perceput artistul în societate. Este indus un subtil stimul emoțional, ideea transmisă fiind substanțială, calitatea stilului putând fi remarcată doar de un privitor angajat.
Manifestul ironic este redat într-o manieră simplă și creativ sintetizată, constituind unul dintre elementele care primesc cel mai adesea o reacție din partea privitorului. Viziunea acestuia este întărită și prin faptul că materialele fizice folosite au fost furate sau împrumutate pe un timp nedeterminat, subliniindu-se astfel și faptul că nimic nu vine gratuit.
Astfel, el conturează o critică asupra propriei personalități, unde valoarea cinismului și ironia fuzionează, creând paralele între puternice contrase precum: iluzoriu versus real în comunicare, sinceritate versus ironie și deconectarea din zona de confort versus autoironie. – Claudiu Vladu.


Adrian ONCU

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Foto – Video;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Fotografie - Video procesarea computerizată a imaginii.

Expoziții
2016, Vizualia, II Edition, Painting, Graphic and Photography exhibition, Cluj -Napoca, România;
2017, Achromatopsia, expoziție personală, Uzdin, Serbia.
Tight Bond, Fotografie digitală/ Print pe hârtie, 29 x 42 cm, 2018


Ideile din care se nasc lucrările lui Adrian Oncu sunt inspirate din viața de zi cu zi. Astfel, prin creațiile prezente, artistul încearcă să găsească o rezolvare a problemelor cu care se confruntă, cercetând dilemele de care se lovește în căutările sale. De asemenea, el încearcă să găsească un răspuns la întrebările avute, referitoare la identitate precum și la modul în care societatea îl privește din cauza descendenței și sexualității sale. Prin propriile lucrări, Adrian atacă stereotipurile care înconjoară comunitatea LGBT, inspirându-se din experiența personală.
În lucrările prezentate în cadrul expoziției, Adrian Oncu subliniază rolul pe care îl joacă tehnologia în viețile noastre. Astfel realitatea virtuală devine o proiecție idealizată a personalității noastre, o lume superficială în care toți suntem fericiți și avem o viață fără probleme, impecabilă. Social-media ne oferă impresia că suntem mai apropiați ca niciodată de cei din jurul nostru dar adevărul este că ne distanțează, devenind mai retrași și mai singuri. Artistul alege mediul offline în defavoarea mediului online, conectându-se de fapt cu realitatea.
Devenim independenți de rețelele sociale, renunțăm la viața privată, facem cumpărături online. Același exemplu dăm și copiilor, înlocuind jucăriile și cărțile cu telefoane și tablete mobile. Această necesitate de a sta tot timpul pe telefon poate deveni periculoasă, iar ceea ce urmează este să ne adresăm întrebarea: Oare tehnologia devine tot mai „bună”? -  Alexandru Babușceac și Adrian Oncu.

Teodor PAPADOPOL

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Sculptură;

Expoziții
2017, Fragmente, expoziție personală, Librăria Cărturești, Arad, România;
2018, Szemlélet és nézet , Nádor Galéria Art&Med Kulturális Központba, Pécs, Serbia.

Lala, Rășină sintetică,15 x 115 x 76 cm, 2018

Sculpturile realizate de către Teodor Papadopol, se îndreaptă spre o tematică ce alternează în raport cu o slăbiciune a tuturor maselor sociale, și anume superficialitatea. Încadrate în zona figurativului, lucrările, cu un puternic caracter personal introduc o stare latentă comparabilă cu o pauză a existenței.
Cele două piese prezentate pe lângă factura figurativă și personală, se remarcă prin contradicția cu propria dimensiune. Butterfly, concepută drept un fragment anatomic dedublat, anume urechea, are rol de receptor, publicului revenindu-i calitatea de emițător. Sculptura denotă o ușoară ironie referitoare la incapacitatea procesării unui cumul de informație în lipsa unui creier,  pentru procesarea acestuia. Asemănarea cu aripile unui fluture face referire la superficialitate, iar dimensiunea exagerată la caracterul deranjant al situației. Lucrarea Lala, este creată pe baza unei trăiri personale simbolizată prin gravarea repetitivă a textului pe întreaga suprafață a lucrării. Intervenția face legătura cu mediul offline prin matitatea literelor, matitate ce conferă greutate volumului personajului translucid. Dimensiunea redusă ce creează o conexiune neașteptată cu privitorul, acesta resimțind senzația de dominare.
Între cele două lucrări se creează o legătură bazată pe contrastul dintre conexiune și deconectare, dintre dimensiunea naturală și cea folosită, constituind o realitate cu un punct principal de influență asupra întregului procedeu artistic. – Claudiu Vladu.

Andrei PITUȚ
2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Sculptură.

Expoziții
2016, Provocările Solidului, Galeria UNARTE, Universitatea Națională de Artă, București, România;
2017, Obiectul Metaforă, Galeria Casa Artelor, Timișoara, România;
2018, Super nul, Spațiul expozițional Misc., Timișoara, România.

Blue circle, Mixed media, dimensiune variabilă, 2017

Sculptura lui Andrei Pituț aduce în prim plan problematica din jurul întoarcerii omului înapoi la mediul natural, înapoi la origini, după ce decenii la rând omul s-a îndepărtat de această zonă, acceptând și punând preț din ce în ce mai mult pe tehnologia de ultimă oră.
Supradimensionarea și metamorfoza piciorului ce pare că pășește cu putere pe movila de pământ, constituie un moment prin intermediul căruia își transpune gândul și concepția avută față de om și felul în care acesta se raportează la ora actuală concomitent mediului online și lumii fizice înconjurătoare. El pune de asemenea accentul pe culoarea ce transcede din obiect în realitate, cercetând interfața umană și nu pe cea virtuală.
Alege să intervină asupra sculpturii prin intermediul picturii monocrome, creând un color field ce reușește să transpună piciorul într-un spațiu infinit, imaterial, utilizând o nuanță vibrantă de albastru ultramarin. Privită de sus, sculptura îmbrăcată  în pigmentul saturat devine picturală,  forma amintind de o piramidă, de un templu. Împinge astfel  monocromul în câmpul tridimensional și stabilește o relație împreună cu forma umană, căci îmbrăcându-se în albastru omul  nu agresează și nu încalcă nici un ansamblu de reguli indirect rostite. – Ioana Terheș.

Gavril POP

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Pictură

Untitled 1, Mixed media, 21 x 27 cm, 2018


Prin picturile și desenele sale, Gavril Pop realizează trimiteri la perioada copilăriei, la vechea formulă în care noua generație a crescut și s-a dezvoltat. Făcând parte din această perioadă, își analizează primele momente ale vieții, oferindu-ne un set complex de gânduri reflectate în imagini, raționamentul uneia dintre ultimele generații dezvoltate într-un mediu offline.
Realizate printr-un gestualism în aparență naiv, acțiunile sale sunt construite în jurul ideii de joc, de experimentare și exploatare a lumii, lucrând ductul liniei și pata de culoare în aceeași manieră precum copiii percep transpunerea formei bidimensionale. Exprimarea prin intervenția textului nu este întâmplătoare, acesta oferă prin intermediul caracterelor un constant flux informațional și reflecții ale realității înconjurătoare. De asemenea, imaginea mediului casnic reprezentată prin natura statică și utilizarea materialului textil drept suport, creează o imagine echilibrată a siguranței , fiind conotativă căldurii căminului indispensabilă copilului.
Gestualismul său proaspăt construit prin mijloace de expresie puerile ilustrează reala imagine a mediului offline, și desigur, a ceea ce reprezenta copilăria în lipsa existenței unei alte modalități de conexiune. – Ioana Terheș.

Arthur RUSZNAK

2017 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Pictură - surse și resurse ale imaginii în pictura contemporană;
2014 – 2017 Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Pictură.   
   
Expoziții
2017, Programul Juventus, Fundația Triade, Timișoara, România;
2018, Szemlélet és nézet, Nádor Galéria Art&Med Kulturális Központba, Pécs, Serbia.

Eye to eye, Ulei pe pânză, 200 x 150 cm, 2018

Picturile concepute de către Arthur Ruznak construiesc o punte imaginară între noțiunea de vechi și cea de noutate, o puternică legătură prin utilizarea și integrarea elementelor aparținătoare culturii consumatorilor, gestualitatea acestuia oferind lucrărilor o direcție accesibilă prin semnificația lor tuturor celor predispuși la receptivitate.
Referințele din cultura pop japoneză, fac trimitere spre trezirea unor fragmente ale amintirii copilăriei, a perioadei pline de inocență și naivitate, de puritate și seninătate, îndemnând prin această acțiune spre deconectarea din captivitatea mediului online. Trecând peste noțiunea de identitate dobândită genetic, ambele lucrări se concentrează în jurul personalității acestuia, în jurul conștientizării și dezvoltării unei identități individuale. Pictura lui iese astfel din sfera deciziilor spontane, eul construind un proces de internalizare a imaginilor, a gândurilor și afectelor ierarhizate.
Subliniază sentimentele de înstrăinare și singurătate regăsite în actualitatea societății moderne, iar prin modulația abordată dorește să atingă crearea unei noi lumi construite în jurul individualității, a posibilității de a evada și produce iluzia unei noi lumi cu totul diferite decât cea în care trăiește. – Ioana Terheș.


Decebal ȚĂROI

2015 – prezent Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design, Arte decorative, Ceramică.

Expoziții
2012, Bienala de artă sacră și religioasă, Râșnov, România;
2018, Szemlélet és nézet, Nádor Galéria Art&Med Kulturális Központba, Pécs, Serbia;
2018, Somn ușor și poftă bună!, Galeria Casa Artelor, Timișoara, România.

Transhumanism, Ceramică glazurată, 105 x 15 x 12 cm, 2017

În lucrarea „Transhumanism”, Decebal Gabriel Țăroi a dorit să transpună „o viziune personală asupra omului și a evoluției sale prin diferite prisme ale realității, atât emoționale, spirituale cât și fizice”.
Titlul lucrării intrigă, întrucât pare în antiteză cu opera, un mănunchi de elemente biomorfice,  lipsită de  orice aluzie  antropomorfă.  Suntem transpuși astfel pe tărâmul  gândirii psihanalitice, în care imaginea este o expresie a psihicului artistului, un câmp de interacțiune cu psihicul privitorilor, devenind o  manifestare simptomatică a  inconștientului.
Lucrarea poate fi privită ca un autoportret metaforic al artistului, o ilustrare a numelui, a sinelui. Ca  în operele simboliste, în care visul dictează fantasma materializată în real, lucrarea lui Decebal G. Ţăroi porneşte de la ilustrarea unei ființe stranii, scăpând rapid din acest coridor îngust, pentru a dobândi noi valențe atât pentru artist, cât și pentru privitor. Noi sondări ale sinelui,  înfățișându-se alternativ  ca metaforă, drum, proces, metamorfoză.
Într-un ectoderm specific unor  nevertebrate sunt înfășurate nişte tentacule ce par mișcătoare, în ciuda încremenirii lutului ars.  Această  mișcare pare deopotrivă o evadare, o irumpere a sinelui din teaca în care se ascunde, astfel încât învelişul spiralat nu mai reprezintă o protecție, ci o constrângere, ființa dorind să iasă din vortexul tubular,  din mediul închis al rețelei care o claustrează, pentru a ajunge la lumină.   Aidoma momentului în care închidem ecranul sau smulgem cablul care ne ține conectați  și ne absoarbe în lumea virtuală şi pășim spre viața reală. – Flavia Bălan.
VERNISAJ